În urmă cu trei săptămâni, mai marii CFR-ului anunţau scumpiri ale călătoriilor, promiţând în schimbul unor preţuri mai mari aer condiţionat, prize pentru laptop şi chiar vagoane pentru transportarea bicicletelor. Până una alta, alte adjective caracterizează CFR-ul românesc…
Singurul avantaj pe care îl văd la ruta Bistriţa-Cluj a CFR-ului este cu siguranţă faptul că este singurul mijloc de transport care ajunge la destinaţie după ora 10:00 şi înainte de ora 12:00. O călătorie cu personalul Bistriţa-Cluj Napoca îţi arată imposibilul: 100 de kilometri se pot face şi în două ore, dar şi în 3 şi jumătate.
Să începem cu lucrurile bune. Prin tren nu se mai perindă zeci de cerşetori şi tineri care ascultă manele, urlă şi scuipă seminţe pe jos, asta se poate totuşi datora orelor matinale care m-au prins în personalul în cauză. De asemenea combaterea „mersului cu naşul” pare să dea roade, metoda folosită fiind relativ eficientă: s-au schimbat aproape toţi controlorii de tren, au apărut mai multe femei şi tot la două staţii se urcă un nou „naş” care îţi cere biletul. Naşul care mirosea a băutură încă de când intra în vagon a fost înlocuit cu doamne trecute bine de prima tinereţe care ştiu să fie amabile şi chiar să-ţi provoace câte un zâmbet.
Să trecem acum la lucrurile mai puţin plăcute: trenul trebuia dus la casat acum mai bine de 20 de ani, geamurile nu au mai fost curăţate de ani buni, banchetele şi-au schimbat culoarea din cauza mizeriei, straturile de vopsea care acum ceva ani acopereau barele de protecţie şi alte părţi metalice din interiorul trenului sunt şi ele vizibile. Întreaga experienţă vă las s-o descoperiţi cu ajutorul pozelor de mai jos şi a galeriei foto de aici.
