Cea mai consacrată definiţie a sănătăţii este cea dată de OMS in urma cu 65 de ani (1948) ”Sănătatea reprezintă starea completă de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social. Ea nu însemnă numai absenţa bolii sau a infirmităţii”.
Starea de sănătate a reprezentat întotdeauna un obiectiv de interes atât pentru fiecare individ în parte, cât şi pentru colectivitate sau societate în ansamblul ei, motiv pentru care, de la cele mai vechi până la cele mai moderne societăţi au purtat discuţii aprinse cu privire la volumul de resurse alocate producerii de ingrijiri de sănătate, percepute ca având o influenţa mare asupra sănătăţii.
Multă vreme s-a crezut ca ingrijirile medicale reprezintă principalul instrument de îmbunătăţire a stării de sănătate, dar studiile diferite realizate de-a lungul timpului au arătat ca există numeroşi alţi factori care pot influenţa starea de sănătate a unei populaţii. Aceşti determinanţi ai sanatatii au fost clasificaţi în patru categorii: comportamente, mediu, biologia umana şi serviciile de sănătate.
Structura Direcţiei de Sănătate Publică cuprinde departamente care se adresează fiecărei categorii de factori determinanţi ai stării de sănătate.
Există şi alte domenii de activitate care pot interveni asupra acestor factori contribuind astfel la îmbunatăţirea starii de sănătate a populaţiei.
Mediul ca factor determinant al stării de sănătate:
Este cunoscută legătura între anumite afecţiuni şi factori de mediu necorespunzători: poluare, calitatea apei, a alimentelor, stress, disconfort psihic şi social.
Direcţia de Sănătate Publică are un Compartiment de evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă, ale cărui atribuţii sunt acelea de a monitoriza factorii de risc din mediul de viaţă şi muncă. Activităţile lor urmăresc protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie şi evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor. În sprijinul lor vine Laboratorul de Diagnostic si Investigare în Sănătate Publică, care este acreditat RENAR pentru a efectua 26 proceduri pentru microbiologie si 18 proceduri pentru chimie sanitara şi Serviciul de control în sănătate publică cu Compartimentul inspecţia şi controlul factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă care controlează şi sancţionează contravenţiile în acest domeniu.
Alături de noi intervin asupra acestor factori şi alte sectoare, cum sunt: cei care reprezintă Ministerul mediului si schimbărilor climatice, cei care reprezintă Ministerul muncii şi protecţiei sociale, dar şi cei din domeniul economic, pentru că numai un nivel economic satisfacator poate conduce la condiţii de mediu şi de trai mai bune şi implicit la acel confort psihic şi social pe care îl presupune o bună stare de sănătate.
Comportamentul ca factor determinant al stării de sănătate:
Stilul de viaţă, comportamentele alimentare nesănătoase pot determina afecţiuni, unele dintre ele fiind pe primele locuri în ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea.
Exemplu: Fumatul şi cancerul pulmonar
Consumul de sare şi hipertensiunea arterială
Alcoolul şi ciroza hepatică
Consumul de glucide şi diabetul zaharat
Sedentarismul şi obezitatea
Compartimentul evaluare şi promovare a sănătăţii din DSP are ca atribuţie principală promovarea unui stil de viaţă sănătos. Activitatea lor s-a centrat pe Campanii de promovare a sănătăţii la nivel comunitar şi al unor grupuri ţinta (inclusiv activităţi dedicate Zilelor Mondiale din Calendarul Sănătăţii), organizarea de cursuri de formare în educaţia pentru sănătate, susţinerea programelor de educaţie pentru sănătate în şcoli, realizarea de parteneriate interinstituţionale locale şi implicarea în proiectele iniţiate în parteneriat cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale.
In judeţ îsi desfăşoară activitatea un numar de 16 asistenti medicali comunitari si 10 mediatori sanitari pentru comunitatile de romi, ei reprezentând interfaţa dintre serviciile medicale şi comunitate şi contribuind, de asemenea la educaţia sanitară a comunităţii şi la schimbarea comportamentelor.
In acest domeniu ne-am bucurat şi ne bucurăm de o colaborare buna cu Inspectoratul Şcolar Judetean, conştienţi fiind de faptul ca vârsta şcolară este cea mai potrivită pentru a schimba sau a induce comportamente corecte, cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, cu autoritaţile locale, împreună cu care am semnat protocoale de colaborare, am desfaşurat activităţi,.
Biologia umană ca factor determinant al stării de sănătate:
Este mai greu de influenţat, este bagajul genetic cu care ne naştem. Există insă programe de sănătate cum sunt programele de screening care urmăresc depistarea, înca de la naştere sau pe parcursul vieţii, a unor afecţiuni care, nediagnostiate, pot avea consecinţe severe.
In structura Direcţiei de Sănătate Publică există Compartimentul de asistenţă medicală şi programe între ale cărui atribuţii se află coordonarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor naţionale de sănătate la nivel judeţean.
În acest sens sunt de menţionat două importante programe de screening şi anume:
Screeningul neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului congenital, este un program care se derulează în toate maternităţile din judeţ, beneficiind toti nou-născuţii. Fenilcetonuria şi hipotiroidismul congenital sunt două afecţiuni care, nedepistate la timp pot avea consecinţe severe, în schimb, diagnosticarea şi tratarea lor imediat după naştere poate ţine sub control aceste afecţiuni. În acest mod a fost diagnosticat un nou-născut cu fenilcetonurie care este monitorizat şi beneficiază de tratament specific la IOMC Bucureşti, cu evoluţie favorabilă.
Screeningul pentru depistarea precoce activa a cancerului de col uterin, este un program care se derulează în judeţul Bistriţa-Năsăud începând cu luna septembrie 2012.
Au fost organizate doua reţele de screening: una de catre Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi alta de către Clinica Sanovil Bistriţa – spital privat.
La program participă un număr de 138 medici de familie din 144 existenti in judeţ (96%).
Pana la 31 decembrie 2012 au fost validate de catre CJAS 7111 teste efectuate la femei între 25 si 64 ani. Au fost confirmate 7 cazuri de cancer şi au fost depistate zeci de displazii.
Sistemul sanitar (serviciile de sănătate) ca factor determinant al stării de sănătate: cu cele trei componente – servicii preventive, curative şi de recuperare.
Unele dintre conditiile pe care ar trebui sa le îndeplineasca un sistem corespunzator de servicii de sanatate sunt:
- acoperire cât mai bună cu servicii de sănătate
- accesibilitate prompta, inclusiv pentru grupurile defavorizate (saraci, persoane din mediul rural, etc.)
- pertinenţa la nevoi (organizarea acelor servicii de care este cu adevarat nevoie)
- posibilităti de alegere
- servicii de sănătate de calitate
- acceptabilitate socială largă
Direcţiile de sănătate publică judeţene realizează politicile şi programele naţionale de sănătate, elaborează programe locale, organizează structurile sanitare, evidenţele statistice pe probleme de sănătate, precum şi planificarea şi derularea investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate.
Departamentul de supraveghere în sănătate publică al DSP, cu toate compartimentele lui şi Serviciul de control în sănătate publică, cu Compartimentul de control unităţi şi servicii de sănătate, au ca atribuţie principală prevenţia.
Compartimentul de asistenţă medicală şi programe se ocupă de implementarea şi monitorizarea atât a programelor de prevenţie (imunizări, programul de sanatate al femeii şi copilului, etc) cât şi a unor programe curative (HIV-SIDA, TBC).
Restul programelor de sănătate curative sunt derulate de către Casa Judeţeană de Asigurari de Sănătate. Un exemplu în acest sens sunt cele două programe cu pondere mare în populaţie, respectiv Programul Naţional de Diabet Zaharat şi Programul Naţional de Oncologie, dar şi alte programe naţionale cum sunt cele de Ortopedie, Endocrinologie, Dializă, Boli Rare, etc.
O preocupare continua a DSP, este organizarea serviciilor de sănătate, pentru a răspunde cerinţelor enunţate anterior.
Referitor la acoperirea cu servicii medicale, în fiecare an au loc acţiuni de evaluare a necesarului de servicii, în ce priveşte medicina de familie, medicina dentară, medicina ambulatorie de specialitate şi paraclinică, în cadrul unei comisii de la nivelul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, împreună cu reprezentanţii Asociaţiei medicilor de familie, Asociaţiei medicilor dentisti, Patronatului medicilor de familie, Colegiilor medicilor.
Trebuie menţionat faptul ca am reuşit să menţinem până acum acoperirea teritoriului cu medici de familie, ei fiind primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate. O singură localitate din judeţ (Ciceu Mihăeşti) nu este acoperită cu medic de familie , dar pacienţii sunt inscrişi pe listele medicului din comuna învecinată. In anul 2012 au functionat, de asemenea, trei centre de permanenţă ale medicilor de familie, unul în urban (Năsăud) şi 2 în mediul rural (Teaca, Valea Bîrgăului).
Referitor la criteriul promptitudine, preocuparea principală este pentru extinderea în teritoriu a serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească. Aici ne-am bucurat de colaborarea Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă, a autorităţilor locale care ne-au pus la dispoziţie spaţii şi dotări şi astfel ultimele doua echipaje de prim ajutor de la Beclean si Prundu Bârgaului au inceput sa functioneze in anul 2012, în cadrul noilor subunităţi de pompieri din aceste localităţi.
În prezent Serviciul de Ambulanţă Judeţean funcţionează cu sediul în resedinţa judeţului, două substaţii la Beclean şi Năsăud şi 2 puncte de lucru în mediul rural (Teaca, Maieru), iar Serviciul SMURD funcţionează cu echipaj de terapie intensiva mobila (TIM) la Bistrita şi 5 echipaje de prim ajutor (EPA) – la Bistrita, Năsăud, Sângeorz Băi, Beclean si Prundu-Bargaului.
Incepand cu 1 august 2012, la Bistrita s-a infiintat Dispeceratul Medical de Urgenta Judetean Integrat, prin comasarea dispeceratelor Serviciului Judetean de Ambulanta si a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Judetean.
Analiza pe o perioada de 5 ani (2007-2012) arata o crestere constanta a numarului de solicitari de urgenta, de la un numar de 13868 solicitari in anul 2007 la 20816 solicitari in anul 2012, din care, in medie 70% sunt pentru mediul rural, unde traieste majoritatea populatiei judetului.
In paralel, timpul de raspuns la solicitare a scăzut constant pentru aceeasi perioada, de la 17 minute în urban şi 44 minute în rural, în anul 2007, la 10 minute în urban şi 30 minute în rural în anul 2012.
Explicatia acestei îmbunătăţiri a timpului de reacţie constă în faptul că în această perioadă şi-a inceput activitatea Serviciul Medical de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD), s-a extins numarul de echipaje în teritoriu atât la SAJ cât şi la SMURD şi s-a realizat dispeceratul integrat.
O contribuţie importantă în acest sens o are şi sistemul de telemedicină care funcţionează în toate spitalele publice din judeţ şi care asigură o comunicare rapidă între strucuri şi, astfel, o dirijare rapidă a cazurilor spre servicii adecvate.
Calitatea actului medical depinde şi ea de o serie de factori: dotarea cu aparatură medicală, acoperirea cu specialităţile necesare şi calitatea resurselor umane, condiţii hoteliere, diversificarea serviciilor.
In anul 2012 Ministerul Sănătăţii, în conformitate cu strategia în domeniul dezvoltării şi modernizării infrastructurii sanitare, a aprobat sume pentru finanţarea cu aparatura medicală. Astfel pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, s-au alocat fonduri pentru achiziţionarea a doua aparate performante, respectiv un Rx Duodiagnostic digital si un Turn laparoscopic cu HD si sistem pneumatic de fixare.
In judetul Bistrita-Năsăud, serviciul de tomografie computerizata este asigurat în cadrul unui parteneriat public-privat. La începutul acestui an, în acelasi regim s-a instalat şi unui aparat pentru RMN.
In ultimii ani au fost completate cu medici cateva specialităţi care lipseau din judeţ, cum ar fi: neurologia, psihiatria si chirurgia infantila, şi, de asemenea s-au completat unele specialitati deficitare: urologie, chirurgie, ortopedie, urgenţa, ATI, diabet. De asemenea, se afla in pregatire, după susţinerea rezidenţiatului pe post, un numar mare de rezidenti, care vor acoperi toate specialitatile deficitare din judet.
In ce priveşte asistenţa medicală spitalicească în ultimii ani s-au imbunatatirea condiţiilor hoteliere, mai ales la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi aici, o contribuţie importantă a avut Consiliul Judeţean care a alocat sume importante spitalului şi, de asemenea a cofinanţat, conform legii unele investiţii.
In anul 2012, în luna iulie s-a finalizat proiectul „Reabilitare termica Spital Judetean” care a avut in vedere, printre altele, anveloparea cladirii centrale a spitalului. De asemenea au inceput lucrarile in „Proiectul reforma sectorului sanitar – faza a II a, APL II” componenta de reabilitare a maternitatilor si a unitatilor de asistenta medicala, in cadrul caruia va fi reabilitata maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita.
Tot în anul 2012 a fost aprobată finanţarea pentru Recondiţionare şi Dotare a Ambulatoriilor de specialitate de la Bistriţa şi Năsăud, prin Programul Operaţional Regional.
In toate estimările şi strategiile pe care le realizează sistemul sanitar pe plan naţional, dar şi cele pe care ni le propunem pe plan local, ne bazăm pe indicatorii starii de sănătate. Un rol esenţial în acest sens îl au datele statistice sanitare, pe care Compartimentul de statistică şi informatică al DSP le colecteză din teritoriu, de la toţi furnizorii de servicii de sănătate, colaborând în acest domeniu cu Serviciul Judeţean de Statistică.
In acest an Guvernul a aprobat un memorandum întocmit de Ministerul Sănătăţii prin care se propune ca, pana la 30 iunie 2013, sa fie elaborata Strategia naţionala de sănătate publică 2013-2016. Consiliile judeţene vor fi responsabile pentru strategiile judeţene care se vor realiza în funcţie de nevoile, realităţile şi specificităţile locale, iar Direcţia de Sănătate Publică a gândit o serie de propuneri, pentru că mai sunt.
Indicatori demografici, mortalitate si morbiditate în anul 2012
Rata natalităţii: 11,44%o
Rata mortalităţii generale : 12,12%o
Sporul natural: -0,68%o (fiind pentru prima data in ultimii 10 ani cand sporul natural este negativ)
Rata mortalităţii infantile: 4,40%o
Mortalitate materna: 0%o
Principalele cauze de deces în judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2012 sunt similare cu cele ale ţării. Astfel, primele 5 cauze de deces sunt :
Bolile aparatului cardiovascular 77%
Tumori maligne 16%
Bolile aparatului respirator 3,12%
Accidentele 2,5%
Bolile aparatului digestiv 1,38%
În ce priveşte morbiditatea, numărul total al îmbolnăvirilor a scazut în mod constant în ultimii ani, de la 1040 îmbolnăviri la 1000 locuitori în anul 2006, la 673 îmbolnăviri la 1000 de locuitori în anul 2012.
Principalele boli ca incidenţă în judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2012 au fost:
Bolile aparatului respirator 442,15 %o
Bolile digestive 77,96 %o
Bolile sistemului osteo-articular 75,69 %o
Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 58,78 %o
Bolile aparatului urinar 50,15 %o
Incidenta principalelor boli cronice, care beneficiază de programe nationale de sănătate, a fost:
Cazuri noi diabet zaharat 2012 = 450
Incidenta diabetului zaharat/2012 = 1,619%o (fată de 2,170%o in 2011)
Cazuri noi de cancer 2012 = 730
Incidenta cancerului in 2012 = 2,627%o (fată de 2,304%o in 2011)
Cazuri noi bolnavi psihici 2012 = 291
Incidenta bolilor psihice in 2012 = 1,047%o (fată de 1,798%o in 2011)
Cazuri noi de cancer 2012 = 730
In functie de localizare:
I. Cancer bronhopulmonar – 12%
II. Cancer de san – 10%
III. Cancer de stomac – 9%
IV. Cancer de col uterin – 6,5%
V. Cancer de prostata – 5%
Rata prevalenţei principalelor boli cronice înregistrează, în anul 2012, urmatoarele valori:
HTA 8,99 %
Cardiopatie ischemica 4,36 %
Diabet zaharat 2,33 %
Tumori maligne 1,51 %
Boala ulceroasa 1,31 %
