Fiecare conflict, de mai mica sau ma mare anvergură, este precedat de o intensificare a activităţilor celor angrenaţi în războiul din umbră, a operaţiunilor serviciilor secrete. De ambele părţi intră în acţiunie, de asemenea, aparatele de dezinformare, de mistificare a realităţi, totul subordonat unui singur scop, demoralizarea inamicului.
Pe acest fond, ieri au explodat în presa mondială, aproape concomitant două ştiri care au făcut senzaţie. Prima, anunţată de presa iraniană referitoare la faptul că un cetăţean american de origine iraniană a fost condamnat la moarte. Acesta a fost găsit vinovat de autorităţile din Iran de cooperare cu “guvernul ostil de la Washington şi cu serviciile de spionaj CIA”.
A doua ştire, de data aceasta venită din presa din SUA şi din cea occidentală, se referea la faptul că iranienii ar fi demarat procesul de îmbogaţire a uraniului într-o uzină secretă ascunsă în interiorul unui munte.
Referitor la prima ştire, presa de la Teheran a anunţat că sentinţa de condamnare la moarte a fost dată de Curtea Revoluţionară de la Teheran. Procesul bărbatului a început anul trecut, după ce a fost arestat pe teritoriul Iranului, la mijlocul lunii decembrie.
Casa Albă a respins acuzaţiile de spionaj aduse condamnatului şi a cerut eliberarea sa imediată.
Presa iraniană scrie că Amir Mirza Hekmati, tânărul condamnat la moarte a lucrat între 2005-2007 pentru Agenţia pentru proiecte de cercetări avansate de apărare de pe lângă Pentagon, dar şi la o companie de jocuri video de război, care ar fi fost creată de CIA pentru influenţarea opiniei publice iraniene.
Fost marinar în vârstă de 28 de ani şi născut în Statele Unite într-o familie iraniană, Amir Mirzai Hekmati a fost „recunoscut vinovat de colaborare cu o ţară ostilă şi spionaj pentru CIA” şi condamnat la moarte de tribunalul revoluţionar din Teheran.
Tânărul a fost declarat vinovat şi pentru „tentativa de a acuza Iranul de implicare în terorism”. Iar judecătorul tribunalului revoluţionar din Teheran, Abdolghassem Salavati, l-a declarat „moharab ( termen ce defineşte un luptător împotriva lui Allah) şi un “mofsed”, noţiune prin care se traduce încadrarea juridică de corupţie (“corupt pe pământ”).
Parchetul general a anunţat că verdictul a fost transmis avocatului apărării şi că acesta va putea face apel.
Acest caz riscă să intensifice tensiunile dintre Iran şi Statele Unite, după noi sancţiuni împotriva programului nuclear iranian şi ameninţările Teheranului de a închide strâmtoarea Ormuz, un canal strategic pentru traficul petrolier maritim mondial, dacă ţările occidentale vor impune sancţiuni împotriva exporturilor de petrol iraniene.
Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a avertizat că Statele Unite vor răspunde prin forţă dacă Iranul va încerca să blocheze strâmtoarea Ormuz.
Referitor la condamnarea cetăţeanului cu dublă cetăţenie, iraniană şi americană la moarte, Statele Unite au respins aceste acuzaţii şi au cerut Iranului să îl elibereze pe Hekmatin, precizând că diplomaţii elveţieni, care reprezintă interesele americane la Teheran, au cerut să îl vadă sâmbătă, dar cererea lor a fost refuzată.
Tânărul, a fost identificat de contraspionajul iranian în timpul unei perioade de formare în Afganistan şi a fost arestat la intrarea în Iran, au explicat autorităţile, fără a precizat data sau circumstanţele acestei arestări.
Pe acest fond de tensiuni care se acumulează zi de zi, Teheranul anunţă periodic arestarea de „spioni” sau „sabotori” care lucrează pentru Statele Unite sau Israel. Duminică, ministrul Informaţiilor, Heydar Moslehi, a anunţat arestarea mai multor „spioni” desemnaţi de Statele Unite să perturbe alegerile legislative din 2 martie.
Procuratura iraniană a susţinut că Amir Mirza Hekmati “a recunoscut că a fost antrenat în Statele Unite şi plănuia să lase impresia că Iranul ar fi fost implicat în activităţi teroriste în ţări străine” după ce s-a întors în SUA. Procurorii au mai afirmat ca Hekmati s-a infiltrat de trei ori în departamentul iranian de spionaj.
Avocatul lui Hekmati a negat însă acuzaţiile, spunând că clientul său nu a reuşit să se infiltreze şi că el nu poate fi condamnat doar pe baza unei intenţii. Apărătorul a mai afirmat ca Hekmati a fost înşelat de CIA.
Amir Mirza Hekmati, în vârstă de 28 de ani, s-a născut în Arizona, într-o familie de origine iraniană. Tatal său, care traieşte în Michigan, susţine că fiul său nu este agent CIA şi că, în momentul arestării sale, el se afla în Iran pentru a-şi vizita bunicii.
Autoritaţile iraniene afirmă însă că, făcând parte din Marina Militară americană, tânărul a avut parte de o instrucţie specială şi că, înainte de a fi trimis în misiunea de spionaj din Iran, el a servit în bazele militare ale SUA din Afganistan şi Irak. În sprijinul acestor acuzaţii, autorităţile iraniene au difuzat în data de 18 decembrie o înregistrare video în care un barbat care se identifică drept Amir Mirza Hekmati îşi recunoaţte vinovăţia.
Acuzaţiile de spionaj sunt la ordinea zilei în Iran. În timpul protestelor din 2009, simpla fotografiere a manifestanţilor era considerată că serveşte intereselor CIA sau Mossad. Nici o arestare, însă, nu a fost, până acum, urmată de probe care să dovedească o posibilă vinovăţie.
Există numeroase semne de întrebare cu privire la circumstanţele sub care presupusul spion ar fi depus mărturia video. În materialul filmat, Hekmati povesteşte că a fost racolat de armata Statelor Unite în 2001 şi că, vreme de un an, a făcut pregătire specială ca agent secret, înainte de a fi trimis în dispozitivul american dislocat la Bagram, în Afganistan. După o perioadă petrecută în cele două teatre de război din Asia (Afganistan şi Irak) ar fi fost trimis în Iran cu misiunea de a „sacrifica” documente secrete americane, pentru a câştiga încrederea Teheranului şi a spiona, ulterior, în beneficiul Statelor Unite.
Conform televiziunii iraniene, contraspionajul Republicii Islamice ar fi reuşit din timp să afle despre intenţiile americane, punându-l pe Hekmati sub supraveghere încă de când acesta a ajuns la Bagram, pentru a-l aresta, mai apoi, chiar de când a intrat în Iran.
Tânărul „spion” are la dispoziţie 20 de zile în care poate ataca într-o ultimă instanţă sentinţa capitală. Conform familiei, care trăieşte în Arizona, Hekmati ar fi victima unui război psihologic dus de Teheran şi scopul vizitei sale în Iran ar fi fost vizitarea bunicii.
Tatăl condamnatului la moarte a admis că fiul său a început serviciul militar în 2001, precizând că acesta a activat ca translator. Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a promis un răspuns pe măsura provocării Teheranului. Şeful Pentagonului nu a precizat, însă, în ce va consta replica Statelor Unite.
Procesul lui Hekmati s-a derulat în perioada în care Statele Unite şi aliaţii săi occidentali plusează în ce priveşte sancţiunile impuse Iranului, ţară despre care se presupune că dezvoltă un program nuclear militar camuflat în dosul unei activităţi de natură energetică.
Ministrul iranian al Informaţiilor, Hezdar Moslehi, a declarat pentru agenţia oficială de presă a Teheranului, Fars, că în ultima perioadă au fost descoperiţi mai mulţi spioni americani care ar fi avut misiunea de a disturba pregătirea alegerilor parlamentare plănuite a avea loc în Republica Islamică în luna martie.
În iulie 2009, trei americani au fost arestaţi sub acuzaţia de spionaj în apropierea graniţei iraniene, cei trei, care au susţinut că făceau drumeţii în zona muntoasă din nordul kurd al Irakului, în cele din urmă au fost eliberaţi.
Spion condamnat la moarte
