Despre catastrofa aviatică din noiembrie 1957 de pe aeroportul Vnukovo, au rămas puţine informaţii scrise. Ciudat, în arhivele Securităţii, tragedia aproape este trecută sub tăcere. Parcă nici nu ar fi existat. Şi acest lucru spune ceva. Accidentul aviatic de la Moscova de pe aeroportul Vnukovo, a fost descris de unul dintre supraveţuitori, translatorul oficial de limba rusă al delegaţiei, Mihai Novicov, aflat în avionul care s-a prăbuşit, în cartea “Moartea lui Grigore Preoteasa – catastrofa de pe aeroportul Vnukovo”.
După cu am aratat în episodul anterior, evenimentul a dat naştere multor speculaţii, legate şi de faptul că din delegaţie a lipsit şefului statului, Gheorghiu-Dej, omul care trebuia să reprezinte Republica Populară Româna la sărbătoarea de la Moscova. Ulterior să aflat că motivul pentru care Dej nu sa mai urcat în avion, ar fi fost apariţia “subită” a unei gripe rebele. Gheorghe Gheorghiu-Dej a simpţit că nu mai era privit cu ochi buni de ruşi deoarece el fusese cel care iniţiase retragerea trupelor şi a consilierilor sovietici din România. Mai mult ca sigur, dacă a fost vorba de un accident “aranjat”, acesta a fost avertizat de către Securitate şi a invocat povestea cu gripa pentru a nu face deplasarea la Moscova.
Teoria atentatului, în baza datelor şi informaţiilor existente nu a putut fi demonstrată până în prezent. Un lucru este cert, accidentul aviatic din noiembrie 1957, cu care a călătorit delagaţia RPR la Moscova, seamănă ca două picături de apă cu cel din 2010 căruia i-a căzut victimă preşedintele Poloniei. Şi în această situaţie va fi foarte greu de demonstrat că a fost altceva decât un “banal” accident de avion.
Raportul comisiei sovietice care a anchetat cazul catastrofei aviatice de pe aeroportul Vnukovo din Moscova, a fost adus la cunoştinţa opiniei publice din România abia în 1990. Cel care a făcut-o a fost profesorul Mircea Chiriţoiu de la Arhivele Militare ale Statului Major General al armatei. Potrivit acestuia, citat de ziarul gorjean „Vertical”, cel care a publicat raportul în cauză, vinovaţi de accidentul din 1957 au fost găsiţi piloţii sovietici. Probabil, după vechea zicală românească, “de fiecare dată mortul este de vină”. În urma accidentului, cei trei membri ai echipajului sovietic, pilotul, copilotul şi mecanicul de bord şi-au pierdut viaţa în accident.
Catastrofa aviatica de la Moscova, a avut si o urmare poizitivă, dacă o putem numi aşa. Nu după mult timp, România şi-a creat propria flotilă aeriană pentru transportul conducătorilor ţării, aşa numita “flotilă prezidenţială”.
Concluziile comisiei de anchetă sovietice care a investigat accidentul au fost următoarele: „Cauza nemijlocită a avarierii este greşeala comandantului avionului, Sleakov, care a executat bine zborul de direcţie, dar după ce a văzut..(…..) luminile pistei, probabil, şi-a concentrat toată atenţia la observarea pistei de aterizare şi, în ciuda comenzii date de la pământ, de a nu coborî mai jos, a continuat escala şi a admis pierderea timpurie a înălţimii”. În realitate, s-a stabilit că avionul a coborât mai devreme spre sol şi s-a agăţat de vârfurile copacilor din pădure, la o înălţime de 10-15 m, pe un parcurs de 120 m, iar în urma acestui fapt a căzut în pădure, făcând o înclinare spre stânga, şi a luat foc.
Rămăşiţele arse ale lui Grigore Preoteasa au fost depuse, pentru o zi, într-un sicriu sigilat, la Casa Sindicatelor din Moscova, flancat de gărzi de onoare alcătuite din lideri comunişti din lumea întreagă. Sicriul a fost transportat apoi la Bucureşti, cu trenul. Decedatului i s-au făcut funeralii naţionale după care a fost înhumat la Cimitirul Militar Ghencea. De menţionat faptul că rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Preoteasa au avut un traseu extrem de sinuos după înmormântarea. Din cimitirul unde fuseseră îngropate iniţial, Ghencea Militar, ele au fost mutate, în 1963, în „Panteonul Eroilor”, iar după 1990 au fost din nou exhumate şi încredinţate familiei, în sfârşit pentru odihna veşnică.
La înmormântarea lui Grigore Preoteasa, viitorul lider al României, Nicolae Ceauşescu a ţinut să fie printre cei care cară sicriul fostului tovarăş de partid, flancat fiind de Leonid Brejnev, viitorul secretar general al PCUS din URSS (foto).
Din fotografie se observă clar cum Ceauşescu îşi maschează cu mâneca pardesiului rana de la mâna dreaptă. Surprinzător este şi faptul că Nicolae Ceauşescu arată surprinzător de bine pentru un om care, cu câteva zile în înainte, supravieţuise miraculos unei catastrofe aviatice de proporţii.
Foto. Jurnalul.ro
