Home Din Umbră Securitatea XII. Încercare de asasinat?

Securitatea XII. Încercare de asasinat?

by B24
201 views


Securitatea cu toată faima ei de serviciu de informaţii atotşiutor si imbatabil, a fost prinsă pe picior greşit în 1957. Poziţia de ofsaid este undeva de înţeles. “Operaţiunea” condusă de N. Ceauşescu de îndepărtare din toate structurile statului, partid, armată, securitate şi administraţie a unor persoane aflate în slujba Moscovei se afla încă în plin proces de desfăşurare.


Nici astăzi la 55 de ani de la producerea evenimentului respectiv, nu se poate spune cu siguranţă dacă prăbuşirea unui avion de tip IL-14, în luna noiembrie 1957 pe aeroportul Vnukovo din Moscova, în care se afla o importantă delegaţie a Partidului Muncitoresc Român şi a RPR, a fost o încercare de asasinat sau nu.


Iar dacă a fost o asemenea intenţie, cine a fost vizat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul-secretar al PMR şi conducătorul Republicii Populare Române sau Nicolae Ceauşescu, pe atunci încă secretar al CC al PMR, o stea în plină ascensiune?


De menţionat faptul că există cel puţin câteva argumente, care ar demonstra că cel vizat ar fi fost  Gheorghiu-Dej.


Primul dintre acestea şi cel mai important, îl constituie faptul că a bordul aeronavei IL-14 trebuia să fie Gheorghiu-Dej, însă a fost reţinut acasă în ultimul moment din cauza unei probleme de sănătate.


Asupra lui Dej va mai fi o tentativă, celebrul survol al Chinei din 1963, iar aici fuseseră sovietici mai hoţi, în sensul că voiseră ca vina să cadă pe chinezi.


Fără nici o îndoială, amândoi, atât Gheorghiu-Dej cât şi Ceauşescu au fost personaje extrem de incomode pentru sovietici, primul pentru politica lui naţionalistă, care încerca să se desprindă de Moscova, iar al doilea pentru “operaţiunea” pe care o coordona de identificare şi îndepărtare a agenturii serviciilor secrete sovietice. Erau suficiente motive pentru sovietici ca cei doi să dispară.


În data de 4 noiembrie 1957, orele 17.58, o aeronavă de tipul IL-14, care transporta la Moscova delegaţia României, care urma să participle la a 40-a Aniversare a Marii Revoluţii din Octombrie, s-a prăbuşit în apropierea pistei aeroportului Vnukovo din Moscova, din cauza agăţării de vârfurile unor copaci a avionului şi a ceţei dense.


Delegaţia era condusă de Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri al RPR, N. Ceauşescu, secretar al CC al PMR, al doilea ca rang în cadrul delegaţiei, Grigore Preoteasa, ministru de externe al RPR şi secretar al CC al PMR cu probleme de Propagandă şi Agitaţie, Ştefan Voitec, vice-premier, locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, şeful secţiei de Propagandă şi Agitaţie a CC al PMR.


Din cadrul delegaţiei mai făceau parte Ştefan Voicu, redactor-şef al revistei „Lupta de clasă”, Mihai Novicov, interpret de limba rusă, Alexandru Micu, ofiţer de securitate, căpitan, garda de corp a lui Chivu Stoica şi Ion Petrescu, secretar-stenograf.  


În urma accidentului aviatic au murit, ministrul român de externe, Grigore Preoteasa şi trei membrii ai echipajului, ofiţeri ai forţelor aeriene sovietice, comandantul aeronavei, col. Valeri Sleacov, mr. Ivan Hriucalov, copilot şi mecanicul de bord, Nikolai Pavlikov.


Colonelul Valeri Sleacov şi mecanicul Nikolai Pavlikov au decedat la spital din cauza rănilor suferite.


“Accidentul” de la Moscova, de pe aeroportul Vnukovo din 4 noiembrie 1957, seamănă ca două picaturi de apă cu catastrofa aviatică petrecută 53 de ani mai târziu, când la data de 10.04. 2010, 10:51, avionul în care se aflau preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, soţia acestuia, guvernatorul Bancii Centrale din Polonia, şeful Statului Major şi alţi demnitari polonezi s-a prăbuşit în apropierea aeroportului Smolensk, din vestul Rusiei. Delegaţia poloneză urma să meargă la Katyn pentru a comemora asasinarea a mii de ofiţeri polonezi în al doilea Război Mondial. Ministerul de externe al Poloniei a declarat că, la aterizarea pe aeroportul militar din Smolensk, avionul prezidenţial s-a lovit de vârfurile copacilor din apropiere din cauza ceţii dense.


Se pare ca aceleaşi cauze au determinat ambele accidente aviatice, culmea coincidenţei, agăţarea aeronavelor aflate în plin proces de aterizare, de vârfurile copacilor aflaţi în apropierea pistei aeroporturilor din Moscova şi Smolensk, ceaţa densă şi anumite erori umane de pilotaj.





Foto: Asociaţia “Aripi Româneşti”







You may also like