Tăvălugul odată pornit a măturat în mare parte agentura GRU şi KGB din România. Iar acest lucru ruşii nu l-au uitat. 25 Decembrie 1989, a fost punctual culminant al răzbunării lor venite peste ani. N. Ceauşescu a fost împuşcat la umbra unui zid dintr-o cazarmă din Târgovişte.
În luna noiembrie 1963, conducerea statului şi a partidului a reluat „problema cu agentura” sovietică, de data asta pe plan intern. Nicolae Ceauşescu a fost numit membru al unei comisii de anchetă, din care făceau parte Alexandru Drăghici, Vasile Patilineţ, şeful secţiei Militare din CC al Partidului Muncitoresc Român şi Ion Stănescu, ulterior numit şef al Departamentului Securităţii Statului. Fiecare din cei care făceau parte din lista de 149 de persoane despre care se detineau date certe că sunt “agenţi sovietici infiltraţi în România” a fost convocat şi s-au purtat discuţii individuale, despre trecutul lor, despre activitatea prezentă şi că sunt agenţi infiltraţi în slujba sovieticilor.
Ceauşescu a prezentat concluziile anchetei si a discuţiilor individuale purtate cu agenţii GRU şi KGB într-o şedinţă restrânsă a conducerii PRM.
N. Ceauşescu a fost ferm, URSS a recrutat si recruta agenţi în România pentru a fi folosiţi în ţară şi în străinătate. Acesta a expus faptul că împreună cu „tovarăşii de la MAI” , din comisie, pe baza informaţiilor pe care le-au avut, au discutat cu câţiva agenţi, care făcuseră parte din Divizia Tudor Vladimirescu, înfiinţată în 1945, pe teritoriu sovietic. Cei mai mulţi şi-au recunoscut activitatea. Ceauşescu a oferit şi câteva nume: Munteanu, de la Suceava, recrutat şi trimis la Cernăuţi, de unde s-a întors cu un aparat radio de emisie, Găneţ, fost preşedinte al Sfatului, din Galaţi, Gheorghe Pintilie,alias Timofei Bodnarenko, poreclit Pantiuşa, primul şef al Securităţii din 1948, Serghei Nicolau, Mihail Gavrilovici etc.
„Omul de încredere era Pintilie, care avea legătură şi cu alţii”, a spus Ceauşescu. „A fost o reţea întreagă la Comitetul Central, pe urmă a fost o reţea care era organizată în localităţile unde erau trupe sovietice şi care s-a păstrat şi în continuare”. Cu Pintilie, a mai spus Ceauşescu, nu s-a discutat, doar cu „oamenii de jos”. Cei cu funcţii mai mici au venit chiar de bunăvoie să spună adevărul. Printre ei, un anume Chiriţă, temător „să nu tragă consecinţe de la ceilalţi”. „Sunt informaţii că Pintilie, Posteucă, Babenco se întâlnesc şi acum, iar Pintilie a avut o discuţie cu un cetăţean şi a zis: au început zile grele pentru noi”, a adăugat secretarul CC, Nicolae Ceauşescu.
Un episod amuzant a relatat şi Gheorghiu-Dej. La recepţia oferită de PMR cu prilejul aniversării lui „23 August”, prim-secretarul dăduse nas în nas cu Pintilie. „Ce faci Pantiuşa ?”, l-ar fi întrebat. „N-a zis nimic, avea o înfăţişare că, dacă ar fi avut un pistol, ar fi tras. A dat mâna, a mârâit ceva şi a plecat repede”, a povestit Gheorghiu-Dej. Soluţia a oferit-o tot el: „Să stăm de vorbă cu toţi cei ce îi cunoaştem, alţii vor veni ei singuri să ne aducă la cunoştinţă, noi să-i clarificăm, să fie devotaţi partidului nostru. Noi îţi vorbim frumos, calm, dar dacă te prindem, vai de tine”.
Una dintre procedurile standard de lucru ale serviciilor secrete sovietice presupunea recrutarea unor agenţi informatori din ţările socialiste, pe perioada studiilor în URSS. În şedinţa cu activul de bază al organizaţiilor de masă din 8 mai 1964, Neagu Cosma, pe atunci activist în cadrul MAI, a prezentat un caz „clasic”.
Marin Petrescu, din Craiova, a fost trimis de partid la studii în „patria socialismului”. Când a ajuns la destinaţie, a fost pus să lucreze cu organele sovietice de securitate. În 1963, la întoarcerea în ţară, în vacanţă, el a cules date statistice din economie. Pentru a demonta poziţia conducerii PMR în polemica referitoare la CAER, el a publicat informaţiile obţinute în presa sovietică. „Cum să interpretezi o asemenea atitudine, că s-a găsit Petrescu Marin să dea sfaturi conducerii partidului? Nu poate fi vorba decât de o anumită politică de amestec şi de a merge pe orice cale”, a spus Cosma.
Imediat l-a completat Nicolae Ceauşescu, care prezida dezbaterile.
„Sunt de acord cu tov. Cosma că trebuie să fim necruţători cu aceia de teapa lui Petrescu Marin care îşi trădează patria. Altă situaţie era în România burghezo-moşierească şi alta când sunt timpurile noastre. Asemenea oameni nu se pot numi fii ai poporului nostru”.
Sursă: Adevărul
Sursă foto: http://ceausescunicolae.wordpress.com
