In cadrul acestei observatii psihologice mi-am propus sa analizez diferite contexte situationale, contexte care ma vor ajuta foarte mult in conturarea concluziilor pe care de fapt doresc sa le prezint.
Pentru a fi posibila aceasta analiza, am utilizat de asa zisa tratare diferentiata de care au beneficiat doi copii si anume:unul care a beneficiat de disciplina pozitiva din partea parintilor si altul care nu s-a bucurat de acest privilegiu. In continuare voi prezenta pe scurt contextele situationale:
CONTEXTUL NUMARUL 1
Ne aflam cu cei doi copii in pragul sustinerii admiterii la facultate. Amandoi copiii invata temeinic, dar unul este laudat si apreciat pentru efortul sau si unul este descurajat spunandui-se ca nu va reusi, ca degeaba invata acum cat pentru o viata intreaga, ca efortul sau este unul aproape zadarnic. Cel care beneficiaza de tratarea pozitiva de mai sus ajunge sa isi formeze o imagine pozitiva despre sine conform careia el devine multumit de sine, de ceea ce face, este stimulat si motivat la gandul ca este apreciat. Cel de al doilea isi creeaza o imagine negativa despre sine ,fiind si o fire mai sensibila si retrasa, lucru care il demotiveaza aproape total ajungand sa isi piarda increderea in el si in reusita, sa nu mai aiba randament, imagine rezultata din tratarea de catre parinti contradictorie cu disciplina pozitiva.
Timpul trece si cei doi copii mai au o zi pana la examanul de admitere la facultate. Primul copil abia asteapta evenimentul, cel de al doilea se gandeste sa nu se mai prezinte, ca oricum nu va reusi. A venit si ziua examenului, primul merge cu bucurie la examen, cel de al doilea le spune parintilor ca va merge si el la examen, dar odata ajuns simuleaza o stare de rau si nu se mai prezinta.
CONCLUZIA care se desprinde e urmatoarea: disciplina pozitiva ramane steagul de biruinta si triumf in ceea ce priveste competitiile pe care uneori copiii le au in viata. Cu ajutorul disciplinei pozitive ne putem apropia de sufletul unui copil sensibil si retras care poate avea o viata launtrica foarte bogata si plina de afectiune pe care cei mai multi dintre adulti nu o au si totusi sunt duri si lipsiti de afectiune in fata acestor copiii.
CONTEXTUL NUMARUL 2
Ne aflam cu cei doi copii in scoala, in situatia in care cei doi au asistat la un conflict. Ei au sarcina de a analiza acel conflict si de a incerca sa prezinte modalitati de aplanare a acelui conflict. Primul copil al observatiei noastre, adica cel care a beneficiat de disciplina pozitiva din partea parintilor, incearca ca o parte neutra sa prezinte modalitati de aplanare a conflictului vazandu-se cum ar reactiona el intr-un asemenea conflict, avand o parere buna, pozitiva despre sine si datorita acestei pareri putand sa faca fata conflictului, cel de al doilea, formandu-si o imagine negativa despre sine rezultata din faptul ca i s-a spus aproape mereu de catre parinti ca el ar fi de vina atunci cand are loc un conflict, ca de la el porneste totul, lucru care nu a fost de cele mai multe ori adevarat, nu poate sa isi formuleze propriile modalitati de aplanare a conflictului, el neputand depasi aceasta imagine de vinovat de tot, imagine care de fapt i-a fost indusa de parinti.
CONCLUZIA, care se desprinde ar fi aceea ca disciplina pozitiva este aceea care formeaza copilului o imagine care il va ajuta in viata in rezolvarea unor situatii ce se cer gestionate de propria sa imagine, de rezolvare a unor situatii conflictuale. Aici ceea ce intra in contradictie cu disciplina pozitiva intra de fapt in legatura cu culpabilizarea propriei persoane, fara un motiv intemeiat, numai daca ne gandim la exemplul din acest context, lucru care duce la neputinta de a forma un punct de vedere conform cu realitatea si chiar la blocarea actiunilor sociale.
CONTEXTUL NUMARUL 3.
Ne aflam cu cei doi copii in fata urmatoarei situatii problematice: o simpla lucrare de control la care cei doi obtin note mici, note care de fapt nu reflecta capacitatea lor estimata in decursul activitatii lor scolare. Copilul care a beneficiat de tratarea conform disciplinei pozitive si deci avand o imagine pozitiva de sine, are de obiectat in legatura nu cu nota, ci cu tipul de lucrare folosita de profesor, pe cand cel care nu a beneficiat de disciplina pozitiva nu are nimic de obiectat, simte chiar ca acea nota ar reliefa capacitatile lui.
CONCLUZIE-Observam ca disciplina pozitiva are un rol hotarator in formarea autocapacitatii de autoevaluare la copil, lucru pozitiv numai daca luam in calcul situatia din contextul numarul unu cand capacitatea de autoevaluare a fost indusa de parinti si drept urmare la unul a provocat prezenta la examen si la celalalt a provocat esecul prin neprezentare, prin neputinta de a da piept cu uraganul, cum se spune.
CONTEXTUL NUMARUL 4
Ne aflam cu cei doi copii in fata urmatoarei circumstante: in clasa lor a venit un coleg nou care nu este la fel de bun la invatatura ca ei doi. Primul copil incearca sa il ajute asa cum poate sa evolueze la invatatura, considerand ca este in masura sa faca acel lucru, cel de al doilea considera ca nu are aceasta indreptatire deoarece daca respectivul copil va gresi inseamna ca este numai vina lui ca s-a produs acesta greseala.
CONCLUZIE -Observam ca disciplina pozitiva este aceea care isi aduce un aport considerabil in ceea ce priveste capacitatea noastra de evaluare referitoare la ajutorul pe care il putem da in diferite contexte problematice.
CONTEXTUL NUMARUL 5
Ne aflam cu cei doi copii in fata urmatoarei situatii –amandoi trebuie sa realizeze aceeasi sarcina din punct de vedere al complexitatii ei –primul copil se implica activ, plecand de la ideea ca el va fi capabil sa o realizeze chiar la un nivel optim de performanta in timp ce cel de al doilea aproape ca nu se implica, plecand de la ideea ca el nu va fi capabil sa o duca la bun sfarsit .
CONCLUZII DISCIPLINA POZITIVA este aceea care initiaza, sustine, motiveaza actiunea in timp ce opusul ei o blocheaza, o demotiveaza si chiar daca este inceputa o franeaza. Contextele situationale ar putea continua, dar de retinut ar fi faptul ca disciplina pozitiva poate fi privita ca motorul ce sustine formarea imaginii de sine pozitiva la copil, pe cand opusul ei duce la o imagine de sine negativa, imagine care este periculoasa pentru dezvoltarea personalitatii copilului, pentru evolutia lui armonioasa.
PENTRU COPIL DISCIPLINA POZITIVA ESTE CA O MAMA ADEVARATA, IN TIMP CE PENTRU COPILUL CARE NU BENEFICIAZA DE EA ESTE CA O MAMA VITREGA.
OBSERVATIE PSIHOLOGICA realizata de prof. consilier CORINA Tonita
ARGUMENT: Copilul este un ogor, culegi ceea ce ai semanat.
