Procesul de la Curtea de Apel Oradea, este de fapt procesul fugii din România a lui Omar Hayssam, a condiţiilor şi împrejurărilor în care acest om a reuşit să se sustragă monitorizării tuturor serviciilor de informaţii din România. Dispariţia misterioasă a lui Hayssam aduce mai mult cu operaţiunea unui serviciu secret de “exfiltrare”, de extragere a unui agent dintr-un teritoriu inamic.
La data de 2 ianuarie 2012, Omar Hayssam a fost pus în libertate de către autorităţile siriene după ispăşirea unui condamnări de patru ani de închisoare, pentru colaborarea cu serviciul de informaţii externe al Israelului, Mossadul.
Mai rămâne să aflăm de ce serviciu de informaţii a mai fost recrutat Omar Hayssam, după ce se ştie aproape cu certitudine că a fost recrutat de Securitatea regimului comunist, fiind preluat după Decembrie 1989, de catre SRI, posibil, ulterior şi de către SIE. Nu mai vorbim de colaborarea lui cu serviciile de informaţii siriene, iar mai nou din motivul condamnării lui de catre autorităţile siriene şi de colaborare cu Mossadul.
Iese din discuţie faptul că Omar Hayssam ar mai putea fi adus în România pentru a fi judecat, în condiţiile în care statul sirian este în implozie. În actualele condiţii ratificarea tratatului cu Siria pentru extrădarea lui Hayssam în România, de către Parlamentul României, este un lucru imposibil.
Procesul fugii lui Omar Hayssam din ţară, care se judecă la Curtea de Apel Oradea, a intrat în dezbatere luni, 5 martie 2012, după ce judecătorul a anunţat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea şi înştiinţarea sirianului despre cauza aflată pe rolul instanţei orădene, în care este acuzat de trecere frauduloasă a frontierei.
„S-au făcut toate demersurile posibile şi cauza a suferit mai multe amânări, motiv pentru care vom trece la judecarea acesteia”, a anunţat judecătorul Traian Munteanu, magistratul orădean care prezidează completul de judecată.
În cadrul şedinţei de judecată, avocaţii fraţilor Omar, respectiv Hayssam, Mukhles şi Mahmoud, a omului de afaceri Tartoussi Mustafa, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din ţară, (de fapt o operaţiune de dezinformre a unui serviciu de informaţii autohton) au solicitat reaudierea mai multor martori care au dat declaraţii în timpul anchetei penale, unii dintre aceştia fiind cu identitate protejată, cazul lui „Adrian” (ofiţer superior în cadrul uni serviciu secret) iar alţii cetăţeni străini, dar şi a fostului şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protectie Internă, Virgil Ardelean, a unor ofiţeri de poliţie şi ai Poliţiei de Frontieră, respectiv a unor subofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii implicaţi în caz, printre care şi cei care au dat OK-ul ieşirii vasului Iman T din România.
Mai mult, avocaţii au mai cerut reaudierea tuturor inculpaţilor, inclusiv a lui Omar Hayssam, ori prin comisie rogatorie, în cazul în care acesta va fi totuşi localizat , ori personal, dacă acesta se va întoarce în România după eliberarea din penitenciar, în 2 ianuarie 2012.
Avocaţii apărării au considerat insuficiente procesele-verbale de interceptare a convorbirilor purtate de Omar Hayssam şi de procurorul Ciprian Nastasiu, cel care a efectuat în prima fază ancheta în cazul sirianului, depuse la dosarul cauzei şi au solicitat declasificarea tuturor convorbirilor purtate de cei doi. De asemenea, judecătorului i s-a cerut să dispună realizarea unor expertize tehnice pentru a clarifica dacă procedura prin care anchetatorii au reuşit să îi localizeze pe cei patru şi să demonstreze modul în care s-a derulat scoaterea lui Hayssam din România a fost corectă din punct de vedere ştiinţific.
“Institutul de Înalte Tehnologii este subordonat Serviciului Român de Informaţii, instituţie care are un interes în acest dosar. Eu nu contest că acele constatări tehnico-ştiinţifice au fost legale, eu doresc să ştiu dacă procedura aplicată a fost corectă din punct de vedere ştiinţific”, a cerut avocatul lui Omar Hayssam, Ion Cazacu.
Acuzarea, respectiv procurorul DIICOT, a considerat inoportune toate probele propuse de avocaţi.
„Eu consider că probele aflate la dosarul cauzei sunt suficiente. Nu sunt pentru realizarea audierilor prin comisii rogatorii ori pentru efectuarea expertizelor. Toate acestea duc doar la tergiversarea cauzei”.
Din multitudinea de probe solicitate, judecătorul Traian Munteanu a admis doar cererea avocatului Ionel Haşotti, apărătorul omului de afaceri Tartoussi Mustafa. Avocatul a propus înaintarea unei adrese către operatorii de telefonie mobilă care au antene amplasate în portul Constanţa pentru a stabili raza de acţiune a acestora. „O constatare ştiinţifică depusă la dosar şi care s-a bazat pe interceptarea prezenţei telefoanelor clientului meu şi al lui Hayssam pe raza de acţiune a unei antene amplasate în port a dus la concluzia că Tartoussi l-a ajutat să plece. Însă faleza se întinde pe 80 de kilometri, puteau fi oriunde. Dorim doar să ştim pe ce rază bate antena respectivă”, a explicat Haşotti.
Pentru celelalte cereri, având în vedere numărul acestora, judecătorul Munteanu a declarat că se va pronunţa la un nou termen de judecată, procesul urmând să se reia în 28 noiembrie 2012.