Federaţia Coaliţia pentru Educaţie a luat act de Lista de revendicări care a stat la baza protestului din data de 1 iunie.
Ca una dintre părţile cointeresate, susţinem şi noi că este nevoie de alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, considerând, în primul rând, că o ţară care nu investeşte în educaţie nu are viitor. Credem în echitate, într-un interes comun, mai presus de interese individuale trecătoare şi considerăm că echitatea din sistemul de salarizare trebuie să se reflecte în accesul egal la aceeaşi calitate a educaţiei primite de toţi copiii din România.
Susţinem, în primul rând, că este nevoie de o viziune comună, asumată de toate părţile cointeresate, o strategie cu ţinte specifice şi un plan pe termen mediu şi lung, prin care să ne asigurăm că elevii din România primesc o educaţie mai bună de la an la an.
Da, profesorii trebuie să fie (mult) mai bine plătiţi, ca o formă de respect a profesiei şi ca o formă de investiţie. Ministerul Muncii a prezentat sindicatelor o soluţie documentată care să rezolve disfuncţionalităţi existente deja în sistem, au fost propuse trei scenarii şi a fost aleasă o soluţie care poate fi suportată financiar în contextul de organizare şi funcţionare ale sistemului actual.
La nivelul opiniei publice, se cunosc prea puţin principiile care fundamentează salarizarea din educaţie şi constatăm că, la această oră, funcţionarilor şi demnitarilor din România le este greu să afirme principii care ar însemna nepopularitate. Solicitarea noastră este ca sistemul de salarizare din educaţie – vorbim de cea mai mare familie ocupaţională din România – este să aibă logică, să fie fundamentat pe un set de principii şi valori, să rezolve parte din nevoia de calitate şi să fie transparent şi asumat la nivel de ţară, cu participarea activă a sindicatelor din educaţie.
De aceea, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie îşi exprimă disponibilitatea de a contribui la un proces transparent de dezbatere despre principiile care stau la baza salarizării şi cadrului mai larg de finanţare a educaţiei din România. Ultimii ani au însemnat multe abuzuri – inclusiv reducerea de 25% ”peste noapte” a salariilor, dar şi multe negocieri netransparente purtate în spatele unor uşi închise.
Astăzi, pe lista revendicărilor de pe masa negocierilor dintre Guvern şi sindicate, se vorbeşte despre bani şi costuri, mai degrabă decât despre copii şi viitorul lor. Calitatea nu va veni automat doar din creşterea salariilor cu un procent de 5% sau 10%, care se aplică pe o grilă a cărei filozofie de construcţie nu a fost chestionată de zeci de ani. De altfel, Coaliţia pentru Educaţie a adus în discuţie şi anul trecut, în contextul discuţiilor pe OUG 57/2015, posibilitatea corelării cu rezultatele dovedite (întelese ca progres şcolar) a unei părţi din salariul ”în plată”. Că se vor numi sporuri, salarii de merit, granturi care recompensează rezultatele obţinute de şcoli, este nevoie de măsuri combinate care să contribuie la atenuarea disparităţilor dintre comunităţile sărace faţă de cele bogate, dintre rural şi urban, care să recompenseze acele şcoli care, prin cultura lor, facilitează incluziunea celor vulnerabili, fie ei copii de altă etnie decât cea majoritară sau copii cu cerinţe educaţionale speciale.
În plus, repetăm că avem nevoie de:
- transparenţă – un sistem de finanţare transparent permite comunităţii să înţeleagă nevoile, să vadă cum sunt gestionate în comunitatea vecină, la nivel judeţean, naţional;
- revizuirea sistemului de finanţare per elev şi introducerea unor mecanisme care să compenseze disparităţile existente;
- descentralizare şi soluţii locale – sunt comunităţi care şi-au asumat un rol puternic în dezvoltarea şcolilor şi au deja practici de succes;
- prioritizarea strategică a politicilor publice, în contextul unor resurse limitate.
Eric Hanushek, economist la Stanford, confirmă că toate celelalte variabile din şcoală (mărimea claselor, curriculumul, finanţarea per elev ş.a.) nu sunt atât de importante ca nivelul înalt al calităţii cadrelor didactice. Este necesar să investim în profesori şi avem nevoie de profesori care să aibă încredere în elevi, care să aibă rol de ghizi, consilieri, modele, facilitatori. În respect pentru nevoia de soluţii strategice se înscrie şi demersul Coaliţiei pentru Educaţie de organizare a audierii publice dedicate formării iniţiale a profesorilor, ale cărei concluzii vor fi prezentate în a doua parte a lunii iunie.
Toate marile organizaţii ca UNESCO, OECD, Comisia Europeană au publicat studii recente despre rolul profesorului şi cum se schimbă acesta. Nivelul scăzut al salariilor şi condiţiile de muncă rămân o provocare majoră, la nivel mondial. În proiectul de Ordonanţă pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Guvernul spune explicit că propunerea „nu rezolvă problema sărăciei în muncă”.
Deşi anul trecut au fost elaborate multe strategii naţionale în domeniul educaţiei, lipsesc răspunsuri/politici publice cu dimensiune strategică, care să răspundă la întrebări de tipul: în câţi ani putem ajunge la 6%? Cât ar trebui să fie salariul de intrare în sistemul de educaţie şi cât va dura până când se va apropia de salariul mediu? Care este raportul optim între salariul minim şi cel maxim? Câţi ani ar trebui să dureze învăţământul obligatoriu din România? Cum este validată vocaţia pentru cariera didactică înainte de intrarea în sistemul de formare iniţială?
Dacă problemele din educaţie nu sunt adresate strategic, România va continua să caute mulţi ani de acum încolo loc în anvelopa bugetară, cu proteste pe stradă sau fără. Bugetul se construieşte din muncă cu valoare adaugată mare, nu din sărăcie în muncă, iar a genera mai multă valoare şi aceasta presupune o educaţie de cât mai bună calitate pentru fiecare cetăţean. Tocmai de aceea, în acest context, potrivit misiunii sale, Coaliţia pentru Educaţie îşi asumă să contribuie la asigurarea unui cadru neutru şi transparent de dezbatere.
Fondată în iunie 2015, Coaliţia pentru Educaţie (www.coalitiaedu.ro) îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a susţine dezvoltarea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul. În Coaliţia include ca membri 17 organizaţii neguvernamentale cu activitate recunoscută în domeniu.
|
|
