În ceea ce urmează, vă prezentăm un interviu cu fostul trezorier al social-democraţilor bistriţeni, despre activităţile sale, viaţa sa şi, bineînţeles, politică.
Cu ce se ocupă Dan Tanko ?
R: Sunt proprietarului unui spaţiu, a unei clădiri de birouri, care e închiriat.
Se câştigă din chirie?
R: Dacă îţi faci o aritmetică pe termen lung, da. Este un business OK, dar trebuie să pleci de la premisa că îţi recuperezi investiţia în 20 de ani. Nu e tipul acesta de business cu care ne-am obişnuit până acum câţiva ani, în care azi investim un leu şi mâine scoatem doi.
Aţi observat o scădere a profitului odată cu venirea crizei?
R: Nu neapărat a profitului. Am observat greutatea cu care am înlocuit un chiriaş plecat. A fost foarte dificil, înainte aveam solicitări permanente, în condiţiile în care spaţiul era ocupat 100%. Am avut 6 luni de pauză pentru un birou eliberat, abia după jumătate de an am găsit un nou chiriaş. Chiriile au rămas la aceeaşi valoare, dar spaţiul este ultracentral şi poate şi ăstă a fost un motiv şi cineva, odată mutat, cu greu renunţă la spaţiul unde şi-a obişnuit clienţii să vină.
Ce planuri de viitor aveţi?
R: Din perspectivă politică, sigur mă gândesc la ce urmează anul viitor, la cele două cicluri electorale sau unul singur, rămâne să vedem. Indiferent dacă o să fie două sau unul, efortul colegilor trebuie susţinut. Am să mă implic 100% în campania domnului Ovidiu Creţu, în condiţiile în care şi dânsul îşi doreşte acest lucru, bineînţeles. Altminteri nu ştiu, aşteptăm vremuri mai bune. În plan profesional, mi-e greu să mă pronunţ, nu ştiu. Am un proiect în derulare, o construcţie a unui spaţiu suplimentar, în prelungirea clădirii de pe Odobescu, cu aceeaşi utilitate: spaţiu pentru birouri. Nu sunt decis în acest moment dacă investiţia se justifică. Încă studiez dacă e oportun sau nu.
Iar pe plan personal…fiică-mea trece în clasa a XI-a, aştept să termine liceul. Deja ne consultăm vis-a-vis de variantele de continuare a studiilor, dar n-am ajuns încă la o concluzie comună. Unde îşi doreşte va pleca, eu consider că sistemul românesc de învăţământ este OK, un adolescent nu trebuie să meargă afară să beneficieze de învăţământ performant.
Mai mergeţi la vânătoare?
R: Merg, dar sunt un vânător pasionat de vânat mic şi e închis sezonul. Se deschide peste două săptămâni la fazan. Merg, nu foarte des, fac poate 7-8-10 ieşiri pe an. Am fost la fondul de vânătoare de la Miceşti, iar acum m-am transferat la Lechinţa. Vin acasă cu un iepure, fazan, cu nimic, cu pasiunea, cu plăcerea.
Mai faceţi sport?
R: Da, merg la fotbal luni şi vineri, împreună cu un grup mai mare de prieteni, unii foşti fotbalişti cu renume în judeţul nostru, alţii mai puţin cunoscuţi. Mai ies cu bicicleta în sezonul acesta, iar iarna sunt cu schiuri.
Când vă însuraţi?
R: Nu ştiu. Nu am planuri de genul în momentul acesta.
S-au răcit relaţiile cu colegii din PSD odată cu pierderea funcţiei de trezorier?
R: Cu oamenii de acolo nu s-au răcit, cu mare parte din ei nu. Nu merg la fel de des la partid, adică merg în fiecare zi, dar nu mai zăbovesc atât de mult. Cu colegii din partid le-am păstrat, nu s-au deteriorat.
Odată cu pierderea funcţiei, aţi simţit că v-aţi eliberat de o serie de responsabilităţi?
R: Nu mi-am dorit să mă eliberez de responsabilităţi, îmi dădeam demisia din funcţie şi nu mai candidam, nu? Din contră, am cerut candidatura pentru secretar, ca o solicitare de a face ceva, nu de a renunţa la ceva. Poziţia de secretar mi-ar fi creat mult mai multe obligaţii, decât cea de trezorier.
Intenţionaţi să mai candidaţi pe viitor pentru o funcţie în partid?
R: Am 43 de ani, Doamne iartă-mă, cariera mea politică sper că nu s-a încheiat, sunt convins de lucrul acesta.
În 2007 şi 2008 aveaţi o contribuţie destul de consistentă la bugetul partidulu. Care a fost aceasta anul precedent?
R: Nu ştiu…Sigur, cotizaţia la zi achitată şi în acest moment… nu cred că am avut o contribuţie mai importantă, adică o sumă mai mare. În an electoral…anul viitor cu certitudine am să contribui la sprijinirea campaniei. Scade suma firesc, a scăzut nu ca urmare a unor factori de altă natură decât cei electorali. E normal să crească în perioadele electorale.
Creşte considerabil în an electoral?
R: Cum să spun şi necesitatea de resurse este mult mai mare şi atunci este firesc ca fiecare să facem eforturi pentru a susţine campania electorală. Niciodată nu-ţi ajung banii, mai ales ca trezorier al unui partid de opoziţie e foarte complicat. Din păcate, am preluat funcţia aceasta în 2003, am avut un an să spunem mai liniştit, după care a venit 2004, an electoral, cu două campanii, cu cheltuieli. Toate, este foarte bine ştiut, sunt generatoare de mari costuri. Cred că situaţia este general valabilă, nu cred că există partid care să poată să spună că nu are probleme din punctul acesta de vedere şi că îşi ocupă cheltuielile foarte lejer. La putere e mult mai simplu şi cu siguranţă resursele au fost altele; am văzut la ultima campanie electorală, dacă noi am avut la dispoziţie, nu ştiu, 5.000 de pungi inscripţionate, PD-L au avut 50.000, ne-au zdrobit la asta, ori detaliile contează, în campanie fiecare detaliu contează.
Cum vedeţi acum după trei ani incidentul din 2008 cu afişele electorale?
R: Nu comentez nicicum. Până la urmă, ne place sau nu ne place, în campaniile electorale facem ceea ce considerăm că ne duce la victorie, e ca un război. Ar trebui să existe limite în orice, este clar, este adevărat, lupta asta politică s-a degradat, limitele s-au împins de la fiecare ciclu la fiecare ciclu poate mult prea departe, din punctul de vedere al decenţei, al bunului simţ. Discutăm de legalitate aici: ruperea unui afiş sau deteriorarea unui afiş e contravenţie. Legea spune foarte clar, pentru ruperea, deteriorarea… amenda este de 400 de lei.
Şi vi s-a aplicat amenda atunci?
R: Nu, nu, dar nu era cazul, pentru că ei aveau nişte filme, existau nişte imagini de la camerele de pe pietonal. Eram cu George Avram, care lucra atunci la Urbana, şi verificam afişajul şi prezenţa cetăţenilor care asigură curăţenia oraşului după 10 seara. Chiar aşa tâmpit nu-i nimeni să meargă şi să facă prostii, toată lumea ştie că pe centru sunt camere. A fost o teorie falsă. Eu spun astăzi că, cumva, Vasile Moldovan acolo a pierdut alegerile. Erau toate foarte funny, totul era foarte funny, oamenii după două săptămâni se învârteau în sensurile giratorii şi râdeau. Când omul râde, ridici caricatura, indiferent cum ar fi ea. Nu era nimic trivial. A fost o decizie strategică strategică profund greşită a staff-ului de campanie al fostului primar, de a încerca să-l martirizeze. M-am mirat că au luat decizia aceasta.