Mihai Eminescu, la fel de actual, despre indatorarea externa a Romaniei * Despre politicienii care peste generatii fac sluj la FMI * Radu Mihai Crisan a conceput un dialog peste timp, cu citate din articolele lui Eminescu, care raspund afirmatiilor jefuitorilor de tara de azi * „Proprietarii adevarati ai tarii sunt detintorii straini de titluri romane”
Radu Mihai Crisan a izbutit sa culeaga din articolele lui Mihai Eminescu din Timpul si alte publicatii ale vremii la care a colaborat, pasaje importante despre indatorarea externa a Romaniei, pe care, apoi, sa le contrapuna intr-un dialog peste generatii cu politicienii zilei de azi. Frazele sunt atat de actuale incat il coplesec pe cititor, desi tocmai ce s-au implinit 121 de ani de la moartea poetului. Daca nici sindicatele, nici patronatele, nici Opozitia nu mai poate tine piept acestei guvernari care, iata, trece peste Romania ca un tavalug, cel care inca mai poate da o replica jefuitorilor de tara, care au indatorat Romania la FMI pe mai multe generatii, ramane marele Mihai Eminescu, vocea unui popor ce este in pare pericol sa-si stinga, ca o lumanare, fiinta nationala. Redam dialogurile pe care si le-a inchipuit Radu Mihai Crisan: Prim-ministru al Romaniei: “Zestrea de credibilitate pe care o are astazi Romania este foarte importanta. Aceasta se converteste acum in bani pentru Romania”, a declarat premierul (;) la videoconferinta cu prefectii. El a subliniat faptul ca decizia Board-ului FMI de acorda tarii noastre transele a doua si a treia din acordul stand-by reprezinta o dovada ca Romania si-a imbunatatit sensibil imaginea externa. Mihai Eminescu: „Dar creditul statului e sus, ni se zice. Sa nu se uite cum ca inca aveti ce vinde. Mai sunt de vandut trupurile de mosii ale statului, mai e de vandut dreptul de-a le cumpara; mai sunt de vandut inca multe din Romania din cate stramosii au pastrat. Si, daca ne veti intreba care e imprejurarea ce inspira strainatatii incredere in solvabilitatea statului roman, va vom spune asemenea care e. Din ce in ce elementele nationale sunt substituite prin cele straine; siguranta ca Romania devine un simplu nume pentru a insemna colonii din centrul Europei langa Dunare, siguranta ca poporul nostru nu mai e in stare de-a-si recastiga vreodata pamantul patriei sale din maini straine, pe aceasta siguranta ca viitorul e al lor in aceasta tara, ei crediteaza guvernului”. Sef al misiunii FMI pentru Romania: Bugetul pe 2010 prezentat de autoritatile romane este unul „credibil” – a declarat, la finalul discutiilor de marti de la Ministerul Finantelor Publice, Jeffrey Franks (seful misiunii FMI pentru Romania). Imprumutul Romaniei de la FMI se intinde pe o perioada de 24 de luni, fiind eliberat in 8 transe. Pana acum, Romania a primit peste 6,5 miliarde euro de la FMI si 330 de milioane de la Banca Mondiala. Mihai Eminescu: „Matei Basarab rascumpara cu bani din visterie pamanturi incapute pe maini straine; astazi trei din patru parti ale acestor pamanturi sunt in asemenea maini. Se intelege ca cu pamantul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea”. Presedinte al Romaniei: „Noi suntem dependenti de acesti bani, pentru ca avem cheltuieli din bugetul de stat mai mari decat incasarile si fara acesti bani exista riscul sa nu putem plati investitiile, salarii, pensii. Or, este vital pentru noi sa primim acesti bani, pentru a onora obligatiile care sunt…” Mihai Eminescu: „Posibilitatea data unor nulitati si unor parveniti de-a trai din buget, din intreprinderi, din arenzi, din pasuieli; posibilitatea constitutionala data unor oameni de provenienta incerta de-a exploata munca poporului fara nici o compensatie, iata raul, incurabil poate, al organizatiei noastre”. Ziar economic din Romania: „Pachetul de sprijin pentru Romania se ridica in total la 19,95 miliarde euro, in afara de FMI Comisia Europeana oferind 5 miliarde de euro, Banca Mondiala, 1 miliard si BERD si alti finantatori mondiali, inca 1 miliard”. Mihai Eminescu: „De cand lumea nu s-a vazut ca un popor sa stea politiceste sus si economiceste jos; amandoua ordinele de lucruri stau intr-o legatura stransa; civilizatia economica e muma celei politice”. „Prin atarnarea noastra economica am ajuns ca toate guvernele, spuna ele ce-or pofti, sa atarne mai mult sau mai putin de inrauriri straine”. Ministru de Finante al Romaniei: „Nu consider ca o crestere economica negativa echivaleaza cu un colaps”, a declarat ministrul Finantelor Publice (;) in cadrul evenimentului „Agenda de Business a Romaniei pe 2009”, organizat de Ziarul Financiar in colaborare cu PricewaterhouseCoopers. Acesta a completat ca este doar o problema mai dificila care trebuie gestionata in noile conditii economice globale. Cu aceasta ocazie, ministrul a tinut sa aminteasca obiectivele din programul anticriza: limitarea scaderii cresterii economice, protejarea intereselor economice ale populatiei, mentinerea calendarului de aderare la zona euro si sincronizarea politicilor guvernului cu planul european de redresare economica”. Proiect de Buget de Stat al Romaniei: „Cresterea economica se va intensifica incepand din 2011, cand va ajunge 2,4 la suta, 2012 – 3,7 la suta si 2013 – 4,4 la suta, inflatia medie urmand sa scada la 2,5 la suta, pana in 2013”. Mihai Eminescu: „Pentru incurcarea judecatii profanilor se cladeste un labirint de cifre si fraze pseudostiintifice, fara cap si fara coada, in care nu se vede esprimata clar nici o idee cumsecade, dar din al caror intreg reiese intentia guvernului vatamatoare intereselor Statului”. Inalt oficial in Ministerul Integrarii Europene din Romania: „Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va avea un impact pozitiv asupra economiei romanesti, deschizand noi perspective de afaceri. Pentru companiile romanesti, aderarea la Uniunea Europeana va insemna, in primul rand, accesul pe Piata Unica, o piata care, dupa extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 milioane consumatori. Odata cu extinderea, se asteapta ca UE sa devina cel mai mare exportator din lume, cu o cota de aproximativ 20% din exportul mondial. Comertul intra-comunitar si comunitar va creste cu cel putin 9%, datorita inlaturarii barierelor tarifare si non-tarifare. In acest sens, este vitala cresterea competitivitatii produselor romanesti. O piata mai mare va determina cresterea nivelului de productie si va conduce la crearea economiilor de scara. Implementarea legislatiei comunitare, investitiile de capital si cresterea cheltuielilor in sectorul cercetare-dezvoltare vor contribui semnificativ la cresterea productivitatii. Aderarea la Uniunea Europeana va aduce o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc, imbunatatire care a inceput sa se faca deja simtita, prin cadrul legislativ mai stabil si practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs de eliminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Cadrul legislativ comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania a inceput deja sa devina o tinta atractiva pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de piata functionala obtinut de Romania(;). Atragerea unui volum mai mare de investitii straine va asigura rapid si direct accesul la un management eficient, la tehnologii moderne si la noi segmente de piata”. Mihai Eminescu: „Marii oameni ce se pretind reprezentanti ai poporului romanesc intreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre nationale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), acestia nu au in vedere decat utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza si mai mult, a slabi in noi simtul de conservatiune nationala si, daca se servesc din cand in cand de ideile comune poporului romanesc, o fac numai debitandu-le ca pe o marfa, pentru a-si castiga popularitate”. „Productiunea nationala nu se poate mantine, nici naste chiar, fara masuri protectioniste”. „Copilul industriei nationale trebuie crescut intai, ferit de lupta cu industria barbata a strainatatii si abia cand se va imputernici si va ajunge egal in tarie, [i]l putem lasa sa concureze sub regimul libertatii comertului”. „O dovada despre asta ne-o dau toate statele. Anglia si America, Franta si Germania, Rusia, Austria, toate au protejat industria lor pentru a o avea, l-au crescut pe copil cu cheltuiala si, dupa ce a devenit barbat, i-a[u] dat voie sa se ia la tranta cu toata lumea”. Spre exemplu: „Olanda cerea pentru comertul sau libertate. Hugo Grotius scrie un compendiu: liberum mare. Englezii raspund: ne iertati – mare clausum. De la bilul maritim dateaza inflorirea Angliei”. „Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite, geniul lui, care adesea, neconstiut, urmareste o idee pe cand tese la razboiul vremii, aceste sa fie determinante in viata unui stat, nu maimutarea legilor si obiceielor straine”. „Legile(;) ar trebui sa fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel putin dictate si nascute din necesitati reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse in mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfa noua sau ca un nou spectacol(;)”. „Toate dispozitiile cate ating viata juridica si economica a natiei trebuie sa rezulte, inainte de toate, din suprema lege a conservarii nationalitatii, cu orice mijloc si pe orice cale, chiar daca mijlocul si calea n-ar fi conforme cu civilizatia si umanitarismul care azi formeaza masca si pretextul cu care Apusul se lupta cu toate civilizatiile ramase indarat sau eterogene”. „Capitalul, cel putin cel imobiliar, avea inainte un caracter istoric, traditional si personal. Legaturile intre boieri si tarani erau istorice, traditionale, personale. E nenatural a admite ca oameni de aceeasi rasa, care neam de neamul lor traisera si lucrasera impreuna, sa nu aiba un sentiment de crutare si omenie intre ei. Boierul cel mai avar, cel mai lacom de avere, n-ar fi ingaduit sa i se exploateze taranii de catre slugile lui. Astazi capitalul e impersonal. O mosie straveche (in sens larg un activ, indiferent de natura lui: productiva, comerciala etc. n.n.) incape pe mana unui strain de origine, care cauta sa scoata lapte din piatra. Putin ii pasa de soarta lucratorului, de biserica ori de scoala. Omul e pentru el un instrument de munca, o vita trebuitoare pentru un timp marginit, pana ce vinde sau arenda altuia mosia. Lipsa de sentiment de rasa, lipsa de solidaritate intre popor si clasele dirigente, recrutate dintre Cariadgii si Basmangii (alcatuite din elemente neromanesti n.n.) lipsa de simt istoric si national, ne-au adus unde suntem si au prefacut o tara veche, cu trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste, intr-un han de oaspeti straini, in care toata organizatia (organizarea sociala n.n.) s-a facut (a fost facuta n.n.) in favorul strainilor, pentru a le face traiul cat mai neted si mai moale in tara nimanui, caci numai firma (denumirea-i n.n.) mai e a noastra. Noi nu suntem contra imbogatirii celor ce vin si se aseaza in tara. Cu timpul vor deveni, poate, buni cetateni ai acestui stat. Dar, ca de dragul lor, sa ucidem oamenii nostri proprii, ca de dragul luxului, desfatarilor, inlesnirilor de trai (care sunt – cu toatele, indubitabil si aproape in exclusivitate – apanajul elementelor de origine straina n.n.) sa compromitem existenta fizica si morala a rasei romane, iata ceea ce e de neauzit si de neinteles. Poporul nostru e pe calea de a ajunge ca fellah din Egipt. Totul e strain acolo, afara de mizerie. Numai ea e nationala, egipteana”. „La noi, in tara absolutei libertati, este(;) cu putinta, ca lucratorul sa nu se bucure nici de dumineca, nici de sarbatoare, sa nu se bucure nici de ragazul pe care Scriptura il asigura pana si animalelor. Mania de a trata pe om ca simpla masina, ca unealta pentru producere, este, intai, tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasa prin urmarile ei. Caci, vita de munca se cruta la boala, i se masura puterile, nu se incarca peste masura, pierderea ei e egala cu cumpararea unei alteia, incat interesul bine inteles al proprietarului este crutarea. La om lucrul se schimba. Poate sa se stinga in buna voie, se va gasi, totdeauna, altul la loc, caci, nevoia e o dascalita amara, care primeste orice conditii”. „Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-si legiui trebuintele si tranzactiunile ce rezulta neaparat din acele trebuinte, reciprocitatea relatiunilor sale; intr-un cuvant: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decat din el insusi”. „Conditiunea de viata a unei legi, garantia stabilitatii (garantia legitimitatii n.n.) sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui popor”. „Legislatiunea trebui pusa in aplicarea celei mai inaintate idei de drept, pusa in raport cu trebuintele poporului, astfel incat explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sa nu contrazica spiritul acestora. Industria trebuie sa fie a natiunii aceleia si pazita de concurenta iar purtatorul ei, comertul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hraneste pe industrias si imbraca pe agricultor, trebuie, de asemenea, sa fie in mainile aceleiasi natiuni”. „Nu acel legiuitor va fi insemnat care va plagia legi straine traduse din codicele unor tari departate ce au trait si traiesc in alte imprejurari, ci cel care va sti sa codifice datina tarii lui si solutiunea pe care poporul in adancul convingerilor sale o da problemelor in materie. Nu acel om politic va fi insemnat, care va inventa si va combina sisteme noua, ci acel care va rezuma si va pune in serviciul unei mari idei organice inclinarile, trebuintele si aspiratiunile preexistente ale poporului sau”. www.agentia.org
