După războiul cel crâncen numit „BAC” , ministerul încă mai numără „morţii şi răniţi”, căutând vinovaţii pentru genocidul care a lovit în acest an învăţământul românesc, un fel de epavă ruginită care la primul val (camerele de luat vederi) s-a scufundat mai adânc decât Titanicul. Măsurile urgente luate de minister sunt noi şi revoluţionare, asta în mintea celor care le-au conceput, pentru că mulţi profesori deja foloseau metodele propuse, cu mult înainte ca ideea cea genială să apară în minţile celor din capitală.
Potrivit gandul.info, prima măsură salvatoare pe care ministerul o va implementa din toamnă este evaluarea tuturor claselor din învăţământul obligatoriu, pentru a stabili nivelul de pregătire din cadrul unităţilor de învăţământ. Practic, în luna septembrie, la întoarcerea din vacanţă, toţi elevii din România vor primi câte un test la fiecare disciplină în parte, astfel încât să poată fi stabilit gradul de pregătire al claselor: în media şcolii, sub media şcolii, sau peste media şcolii. În funcţie de rezultatele clasei, profesorii vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de predare, adaptând nivelul pregătirii la nivelul de cunoştinţe al şcolarilor. Pasul imediat următor ar fi introducerea orelor de lectură obligatorii la clasele I-IV, astfel că toţi elevi din ciclul primar vor avea în orar câte o oră de lectură pe săptămână. Aceste ore vor continua şi la nivel gimnazial şi vor fi întâlnite la diverse materii printre care şi matematica. Printre altele se va mai pune accent şi pe înţelegerea textelor citite, astfel că elevii vor avea ore speciale pentru a se ocupa, împreună cu profesorii, de acest aspect.
Elevii ar putea confirma faptul că măsură evaluărilor la început de an nu e nicidecum nouă, fiind folosită de ani de zile de profesorii care au ca obiect de predare materii cu continuitate, cum este matematica, limba română sau limba engleză. Într-un interviu acordat ziarului bistrita24, Venera Roth-Gross, profesoara de limba engleză la Colegiul Naţional “Andrei Mureşanu”, declara următoarele, referitor la această “idee”: “Cred că nu e nimic revoluţionar în măsurile astea. Cred că trebuia de mult făcut ceva. Să înţelegi ceea ce citesti mi se pare chestie de clasele I – IV. Orele de lectură mi se par o idee ok. La fel şi ideea că notele trebuie să reflecte realitatea, astfel încat elevul să ştie că cinciul la sfârşit de liceu la matematică înseamna cinci şi la BAC. Cât despre testele aplicate tuturor claselor, aici am doua chestii de lamurit: Cu programa ce facem? Mai e obligatorie? Pentru că ideea exprimată de d-na Badea era că în funcţie de rezultatele la acele teste, profesorul să-şi adapteze stilul, metodele şi absolut tot la NIVELUL elevilor. Să faca ceva să aducă plus de valoare în bagajul lor de cunoştinte şi competenţe. Şi atunci repet: ce ne facem cu programa? O mai respectăm sau devine, doar aşa, orientativă? Profesorii vor munci mai mult, pentru acelaşi salariu de mizerie. Asta e clar. Şi trist…..”
Părerea referitoare la acest subiect este aceaşi şi în cazul doamnei profesoare Laura Gherman, cadru didactic în aceaşi unitate :” Profesorii erau obligaţi să facă aceste evaluări la disciplinele care au continuitate dar acum a devenit ceva oficial pentru a se lucra diferenţiat cu elevii în funcţie de cât poate fiecare de ce lacune are. Nu e ceva discriminatoriu sau de speriat pentru părinţi, fiecare copil trebe să-şi acopere golul lacunar sau cognitiv, nu e în competiţie cu ceilalţi, ci cu el însuşi. E o formalitate, acum au puţin mai mult control. Măsura e menită să stimuleze profii mai bătrîni cu mentalităţi comuniste să aplice metode mai moderne, să ştie mai multă psihologie, iar cu asta sunt de acord.”
Odată cu aceste măsuri conducerea Ministerului Învăţământului se aşteaptă ca rezultatele de la bacalaureatul de anul viitor să fi ca şi în anii trecuţi, dar în plus, să reflecte realitate, o realitate care speră ei să fie una îmbucurătoare.
Încă o dată, părerile profesorilor nu sunt aceleaşi cu ale şefilor învăţământului, care consideră că aceste măsuri îşi vor arăta efectele peste câţiva ani buni, nicidecum anul viitor, aşa cum se doreşte: „Nu, nu cred că se pot rezolva problemele, care sunt de fond, într-un an şcolar. Mi se par nişte măsuri luate pentru a ameliora situaţia pe termen lung.”
Concluzia după acest maraton al deciziilor disperate de a salva învăţământul? Profesorii şi mai mult ca sigur chiar şi elevii, ştiu că mingea este în terenul nostru, cei care patru ani trecem prin liceu şi se presupune că ne pregătim pentru viaţă învăţând ceea ce am ales. Cu siguranţă, indiferent de orice alte ordine vor mai veni, performanţa depinde în primul rând de dăruirea elevilor şi de modul în care ei înţeleg procesul de învăţare şi rolul şcolii în viaţa lor, lucru împărtăşit şi de doamna profesoară Venera Roth-Gross: „Sper ceva: că elevii se vor trezi, vor întelege CEVA din ce s-a întamplat anul asta la BAC şi vor PUNE MÂNA PE CARTE! Pentru că nici o măsură luată de Minister şi nici o metodă folosită de profesor nu poate funcţiona atunci când stimabilul elev NU VREA să înveţe. Pentru că are credinţa că în România trebuie să fii şmecher şi să furi / trişezi, că ştiinţa de carte nu îţi aduce nimic bun.”
foto: timesnewroman
