Masajul este o formă de terapie alternativă care se practică din cele mai vechi timpuri. În general, lumea ştie că acest termen vine din zona Asiei, China, Egipt, unde s-au descoperit pe perete desene care reprezentau tehnici de masaj. Făcând o referire şi la România aici s-a practicat masajul din timpuri foarte vechi dar cunoscut mai mult sub denumirea de frecţie, termenul de masaj noi l-am împrumutat mult mai târziu. Bunicii noştri foloseau pentru terapiile prin frecţie produse de origine animală precum untura de urs, săul de oaie sau de porc, foloseau chiar plante medicinale pe care le ţineau la macerat în alcool iar după un timp acestea erau folosite în terapie. Masajul în timpurile pe care le traversăm acum a devenit o terapie alternativă care se practică în spitale, în cabinete private, este o nouă meserie care a apărut după anii 1990 sau chiar mai clar din 1996 a început să devină un business privat. Şi pentru că acest business privat a fost ales să fie practicat în cele mai diverse forme, pentru a evita amatorismul şi slaba instruire a posibililor terapeuţi din lipsa noastră de informare corectă, am aflat câteva detalii despre ceea ce înseamnă dreptul de practică al acestei meserii şi evident clasificarea lor. Pentru că nu în multe locuri din Bistriţa poţi urma un curs acreditat de o instituţie profesionistă care să îţi dea drept de practică mai târziu şi pentru că foarte multe şcoli de renume cu experienţă şi valoare pe piaţa românească se află de obicei departe de oraşul nostru, cred că e binevenit faptul că avem această posibilitate şi la noi în localitate începând cu această lună decembrie. Am solicitat detalii de la cei direct implicaţi şi aşa l-am cunoscut pe dl. Virgilius Catinca, educator la Centrul Şcolar pentru educaţie inclusivă nr. 2 din Bistriţa.
Patricia Negrea. Să fii terapeut acreditat ce înseamnă? Descrieţi-mi vă rog un profil al unui terapeut acreditat care are dreptul să practice această terapie.
Virgilius Fetinca: Un terapeut acreditat trebuie să aibă liceul terminat, să urmeze un curs care să conţină din punct de vedere legal un număr de 1088 de ore aprobate de Ministerul Învătământului. În uma unei evaluări iniţiale acest curs se poate negocia la jumătate ca durată de timp, doar după ce se face dovada unor cunoştinţe de bază însuţite de potenţialul cursant. Cei care absolvă acest curs îşi pot deschide propriul cabinet de masaj, de reflexoterapie, iar pe lângă masajul terapeutic absolventul poate practica şi masajul alternativ care este considerat mai nou ”de fiţe” la noi în ţară, mă refer la cel de întreţinere corporală. Aici intră masajul facial, capilar, masajul de întreţinere, masajul de relaxare. Pe lângă tehnicianul maseur mai există şi kinetoterapeutul, care este absolvent al unei facultăţi de kinetoterapie, are mai multe unităţi de competenţă pentru a practica şi aplica această meserie de maseur. Ca şi kinetoterapeut în clasificarea meseriilor în România acesta este de nivelul patru, adică absolvent de facultate. În schimb tehnicianul maseur este de nivel trei ca şi grad de calificare, adică absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat. Mai pot urma cursuri de masaj şi absolvenţii de opt şi chiar zece clase dar ei nu vor putea fi tehnicieni maseuri ci vor primi o diplomă eliberată tot de Ministerul Învătământului cu denumirea de ucenic de iniţiere. Ei pot să lucreze în centre spa, într-o sală de fitness sau la un salon de coafură unde pacienţii pot să aleagă un masaj de relaxare, de întreţinere sau un masaj facial. Noua generaţie nu prea este interesată de acest domeniu probabil şi de lipsa informaţiei pentru că li se pare extrem de puţin să facă un curs cu o durată de timp între trei şi şase luni şi la final să primească o diplomă eliberată de Ministerul Învăţământului dar Centrul Naţional de Formare Profesională s-a adaptat la cerinţele pieţei şi la cerinţele comunităţii europene. Cine absolvă un astfel de curs, precum cel descris anterior de mine, are dreptul să practice această terapie în comunitatea europeană dar trebuie să meargă la notariat pentru a obţine Apostila de la AGA. Nu există nici un incident negativ pe această linie în sensul de a nu se putea obţine această apostilă de la un notar dacă diploma solicitantului este eliberată de Ministerul Învăţământului sau al Muncii.
P.N. Ce părere aveţi despre cei care urmează cursuri de masaj online?
V.F.: Nu sunt de acord cu această practică, cine optează pentru această metodă nu este un profesionist, nu cunosc nici dacă aceşti cursanţi sunt luaţi în evidenţă şi autorizaţi de CNFPA cu drept de practică, este o lipsă de profesionalism. Cei care urmează aceste cursuri ori nu sunt informaţi suficient ori nu sunt serioşi.
P.N. Facem o clasificare a categoriilor de terapii prin masaj? Cui aţi recomanda să practice masajul dar ca şi pacient de această dată? Care ar fi zona de pacienţi care ar avea cea mai mare nevoie de o astfel de terapie? Nu avem o mentalitate clar exprimată încă a felului în care este percepută această terapie.
V.F.: Cei care absolvă au nevoie să îşi prezinte serviciile pe care le oferă, gama de servicii terapeutice în care sunt specializaţi şi acreditaţi. Ar fi ideal pe un site sau în mass media. Pentru ca lumea să-i poată identifica. Să ştie exact cine este şi ce servicii practică. Acesta ar fi un prim pas. Apoi statistic vorbind ca şi un al doilea aspect, Bistriţa este o localitate în care populaţia este predispusă la boli reumatismale iar în această categorie persoanele cu vârste începând de la 35-36 de ani, sunt deja în zona în care boala începe să îşi cam facă apariţia. Aici intră şi tineri şi bătrâni. Masajul este una dintre primele măsuri pe care le poţi lua ca şi terapie cu efecte pe termen mediu şi lung. Şi pacienţii trebuie să înţeleagă faptul că nu doar în urma câtorva şedinţe ai deja un rezultat garantat. Nu se scapă de probleme în două şedinţe. Un prim rezultat îl obţii după un număr de minim 10-12 şedinţe.
P.N. Dacă ne referim strict la masajul terapeutic, care ar fi un număr minim de şedinţe pe care ar trebui să le practicăm regulat pentru un echilibru armonios al organismului ?
V.F.: Pentru un masaj terapuetic ne trebuie recomandarea de la medicul de familie sau medicul specialist pentru a avea drept de practică pe pacient. A doua categorie, cea a masajului de relaxare şi de întreţinere, aici este la alegerea clientului câte şedinţe ar dori. Aş recomanda între două şi trei şedinţe pe săptămână. Pentru un efect garantat. Poate fi o perioadă constantă. Nu este un moft. E recomandat la final de săptămână să fie făcut iar cel de întreţinere la început de săptămână. Alternativ s-ar simţi cel mai bun efect. La final de săptămână să se practice masajul de relaxare după o săptămână de muncă iar cel de întreţinere să se solicite la început de săptămână. Acoperă tot corpul. Sunt unii terapeuţi care merg pe ideea de masaj pentru slăbire. Nu aş recomanda doar masajul pentru acest efect. Masajul anticelulitic şi de slăbire fără o dietă în paralel nu poate să aibă nici un efect. Şi evident nici fără sport. Nu există masaj anticelulitic fără dietă şi mişcare. Nu aprob terapeuţii care fac promisiuni pacienţilor pentru un astfel de efect doar prin masaj, pentru că nu este corect şi nici real.
P.N. Care este durata şi costul unei şedinţe la preţul oficial al pieţei?
V.F.: O şedinţă de masaj eficientă ar trebui să dureze între 30-35 de minute sau maxim 40 min, depinde şi de consitutţia pacientului. Poate fi robust sau astenic. Preţul în general în România variaza de la un oraş la altul în funcţie de nivelul economic al localităţii respective. Vorbind de Bistriţa o şedinţă cu durata menţionată anterior poate să fie aplicată la un cost de 25 – 30 ron iar dacă se merge pe ideea de negociere a produselor pentru masaj, ale clientului sau terapeutului, preţul se modifică. Ce aş mai menţiona şi omisesem ar fi faptul că pentru un masaj de slăbire aş recomanda pacienţilor care apelează la tehnica de slăbire prin masaj să meargă la terapeut cu un set de analize medicale iar masajul vine ca şi completare la dieta, antrenamentul şi tratamentul recomandat de alţi specialişti. În masajul terapeutic intră şi reflexoterapia şi presopunctura. A nu se confunda alte ramuri ale masajului erotic, thailandez cu terapiile menţionate pentru că din lipsă de informaţie lumea confundă aceste ramuri iar adevăraţii profesionişti pierd teren din aceste cauze ale lipsei de informare corecte a potenţialor pacienţi.
Masajul clasic se adresează întregului corp, există diverse manevre şi proceduri specifice unor zone corporale. Este deosebit de importantă comunicarea dintre client şi terapeut. Prin intermediul unei bune comunicări terapeutul poate chiar să aleagă pentru pacient prepararea uleiurilor şi ingredientelor pentru terapia prin masaj pentru un efect maxim, în funcţie de tipologia pacientului iar această ramură se numeşte aromoterapia. În prezent, terapia prin masaj, numită şi terapie somatică presupune şi aplicarea altor tehnici de masare asupra structurii musculare şi a ţesuturilor moi ale corpului, tehnici de constrângere, de producere a unor vibraţii, legănare, fricţionare, frământare şi presare. Toate aceste tehnici sunt folosite în beneficiul sistemului muscular şi osos, al celui circulator sangvin şi limfatic, precum şi al sistemului nervos sau al altor sisteme din organism. Terapia prin masaj poate rezolva cu succes o serie de disfuncţionalităţi ale organismului uman, dar putem afirma că această terapie poate fi încadrată şi în domeniul metodelor şi sistemelor de profilaxie şi menţinere a stării de sănătate, lucru foarte important, deoarece totdeauna “este mai bine şi mai uşor să previi, decât să tratezi”. Terapia prin masaj este o “terapie blândă”, este o formă de comunicare prin “atingere”, este o aducere-aminte de primele clipe în care am fost primiţi în această lume, este o modalitate de conştientizare a complexităţii organismului şi mai reprezintă o metodă sigură şi concretă de armonizare şi echilibrare a celor trei forţe din noi: trupul, sufletul şi mintea!
