Localitatea Colibiţa din Bistriţa Bârgăului se confundă, mai tot timpul, cu Lacul Colibiţa, unul dintre obiectivele turistice cele mai de seamă din judeţul nostru. Turiştii vin în fiecare weekend de peste tot, iar mulţi oameni înstăriţi şi-au ridicat de-a lungul timpului case de vacanţe şi numeroase cabane în această zonă. Dar bătrânii locului, cei care au fost martorii la crearea lacului de către comunişti, încă se gândesc la profeţiile lui Nostradamus din Bîrgău.
Barajul Colibiţa a luat naştere prin crearea lacului de acumulare Colibiţa. Amenajat în perioada 1977-1991 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa, lacul are o suprafaţă de 270 ha, 13 km lungime şi un volum de apă de 65 de milioane metri cubii de apă.
Ceea ce turiştii admiră astăzi a luat naştere prin inundarea vechiului sat Colibiţa, scafandrii care au astăzi curajul să intre în lac relatând că sub ape încă se mai văd casele şi copacii care cu 30 de ani în urmă existau în sat. De altfel, un fapt oarecum inedit este că atunci când nivelul apei scade, vârful turnului Bisericii din fosta localitate iese afară, devenind vizibil.
Un lucru este sigur, locaţia uimeşte ochiul uman prin frumuseţe. Însă, de-a lungul timpului imaginaţia şi frica oamenilor au fost şi ele alimentate de acest lac, care a creat numeroase controverse, mai ales prin vocea lui moş Gabriş, profetul locului.
Pe numele lui Grigore Pop, acesta a trăit în perioada 1861-1944, fiind nepotul primului învăţător din Tiha Bîrgăului. Grigore Pop era printre puţinii cunoscători de carte ai locului şi era un om foarte credincios. Chiar înainte de a exista măcar intenţia de construire a barajului, acesta a profeţit că locul satului va fi luat de o baltă mare.
Seria de profeţii a lui moş Gabriş a început chiar cu fratele său, caruia i-a prezis că îi va arde casa din temelii şi nici măcar ţărâna în care va fi înmormantat nu-l va mai suporta. Coincidenţă sau nu, câţiva ani mai târziu casa fratelui a ars din temelii, iar după puţin timp de la moartea acestuia, o viitură puternică a scos din mormânt sicriul cu trupul neînsufleţit.
O altă prezicere este legată de drumul care face legătura între Colibiţa şi Mureşenii Bîrgăului, de pe Valea Blajului, despre care moş Gabriş spunea că nu va fi terminat niciodată din cauza oamenilor a căror răutate va aduce tot mai multe alunecări de teren. Cert este că, până astăzi, drumul este încă în lucru cu şanse slabe de a fi finalizat.
Acestea nu sunt singurele legende ale lacului care au reuşit, de-a lungul timpului, să facă lumea să se întrebe dacă nu cumva moş Gabriş a fost într-adevăr un profet autentic ale cărui profeţii sunt paluzibile.
În articolul următor, vă vom prezenta alte două legende, una dintre ele fiind legată de „setea” continuă de vieţi omeneşti pe care lacul o manifestă.
Va urma.
