Judeţul Bistriţa este unul dintre cele mai sărace judeţe din regiune, dar oferă oportunităţi de incluziune pe piaţa muncii şi favorizează iniţiativele antreprenoriale în rândul femei. Rata şomajului înregistrată la finalul lui 2014 a fost de 4,42%, a doua ca mărime din regiune, după cea a judeţului Sălaj. Cu un număr de 2.757 de femei şomere, cu unul dintre cele mai mici salarii medii din ţară, judeţul Bistriţa are o ofertă de forţă de muncă feminină calificată, precum şi resurse prea puţin exploatate ce pot oferi perspective interesante de incluziune şi antreprenoriat pentru femei.
Turismul, agricultura, în particular, pomicultura, meşteşugurile tradiţionale, precum ţesutul, şi serviciile în domeniul resurselor umane sunt câteva dintre domeniile de activitate în care femeile bistriţene pot excela, administrând sau iniţiind afaceri. Ce se poate face pentru a încuraja antreprenoriatul feminin, incluziunea femeilor pe piaţa muncii, participarea femeilor la luarea deciziilor şi implicarea lor în politicile şi programele locale ce le pot influenţa viaţa şi cariera – acestea au fost principalele subiectele discutate la masa rotundă „Femeile şi empatia emoţională – valoare adăugată pentru organizaţii”, organizată în data de 13 februarie 2015 la Bistriţa.
Acesta este cea de-a cincea dezbatere publică, dintr-o serie de şase astfel de evenimente dedicate incluziunii femeilor pe piaţa muncii propuse în cadrul proiectului ”Egalitate reală, nu conceptuală” (detalii la www.femeiactive.ro). Acesta este implementat de Asociaţia JCI Active Citizens Cluj, în parteneriat cu Loop Operations, Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă, Institutul Economic Român şi Asociaţia pentru Promovarea Economiei Cunoaşterii şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.
Dezbaterea a beneficiat de participarea a peste 25 de reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai instituţiilor publice cu atribuţii în domeniile asistenţei, protecţiei sociale şi incluziunii pe piaţa muncii, ai sindicatelor, ai societăţii civile şi mediului de afaceri local.
O oportunitate de incluziune pe piaţa locală a muncii pentru femei este dată de cursurile de recalificare oferite de Centrul de Formare Profesională din cadrul AJOFM Bistriţa-Năsăud, acreditat ca furnizor de formare pentru numeroase cursuri de formare profesională, a observat dna. Alina Căpraru, participantă la masa rotundă din partea acestei instituţii. Astfel, în anul 2015, pentru personele şomere înregistrate la AJOFM sunt disponibile programe gratuite de formare profesională pentru ocupaţii precum: bucătar, coafor, competenţe informatice, comunicare în limba engleză, cosmetician, inspector resurse umane, lucrător în comerţ, ospătar, patiser şi altele.
Conform domnului Vasile Moldovan, fost primar al Bistriţei şi vicepreşedinte al Asociaţiei Amazoanele Bistriţene, o bună şansă pentru crearea de noi locuri de muncă ar putea fi dată de dezvoltarea zonelor periurbane din jurul oraşului, zone în care se pot iniţia mici afaceri în domeniile agriculturii, turismului şi meşteşugurilor tradiţionale. Aceste zone sunt din ce în ce mai conectate la activităţile economice din minicipiu şi dispun de suprafeţe agricole ce pot asigura o bună parte din piaţa alimentară locală. Este necesar, observă acesta, ca în aceste zone să fie promovate ocupaţiile tradiţionale şi cultura antreprenorială în rândul tinerilor şi femeilor.
Învăţământul profesional reprezintă, la rândul său, o importantă oportunitate de ocupare pentru tineri, au constatat reprezentanţii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bistriţa-Năsăud.
Tradiţiile culturale, meşteşugurile tradiţionale, produsele locale, tradiţiile culinare bistriţene sunt atuuri interesante pentru dezvoltarea de mici afaceri sau afaceri de familie în domeniul turismului sau agroturismului, au remarcat participanţii la dezbatere. Lipsa infrastructurii, lipsa disponibilităţii de asociere a micilor producători sau întreprinzători, numărul redus de programe locale pentru încurajarea tinerilor întreprinzători precum şi numărul prea mic de programe de educaţie în domeniul antreprenoriatului par a fi, în opinia celor prezenţi, cele mai importante probleme ce stau în calea antreprenoriatului local feminin.
