Ego-ul este instrumentul prin care omul se diferenţiază de semenii săi, iar fenomenul este observat de când societatea se bazează pe succes financiar, diferenţiere, ierarhie şi clasificări. Ego-ul este sinele fals, iar el ne face să credem că suntem altcineva faţa de cine suntem cu adevărat.
n opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept “Antrenorul Minţii”, ego-ul poate fi comparat cu coaja unui ou, iar puiul (omul) aflat în ou va crede că el este, în acelaşi timp, şi puiul, şi coaja. În realitate, coaja este ego-ul, iar aceasta ne limitează şi, concomitent, ne protejează. În momentul în care ne concentrăm exclusiv pe atingerea unor obiective doar ca să umplem golul din interiorul nostru, atunci “coaja” (ego-ul) a preluat întreg controlul, iar viaţa noastră se desfăşoară numai între aceste granite. Pentru dezvoltarea noastră, psihologul afirmă că omul trebuie să elimine coaja şi să trăiască dincolo ea.
Specialistul consideră că putem depista destul de uşor când ego-ul nostru încearcă să pună stăpânire pe viaţa noastră, iar cele 5 semne ne pot ajuta să nu cădem în această capcană care va atrage după sine sentimente negative:
Specialistul consideră că putem depista destul de uşor când ego-ul nostru încearcă să pună stăpânire pe viaţa noastră, iar cele 5 semne ne pot ajuta să nu cădem în această capcană care va atrage după sine sentimente negative:
- Eşti mereu în aşteptarea a ceva pentru a te simţi împlinit.
Regula de bază spune că starea de fericire nu este obţinută prin posedarea de obiecte sau prin atingerea unor obiective, ci este starea pe care o experimentăm atunci când nu avem aşteptări. “De câte ori nu aţi văzut oameni cu funcţii înalte extrem de nefericiţi şi neîmpliniţi? De câte ori nu aţi văzut oameni care au câştigat la lotto dar au ajuns să fie mai nefericiţi decât erau înainte? Orice job avem sau orice bun avem în posesiune, daca ajungem să ne concentrăm viaţa asupra lor, vom ajunge la concluzia că au pus stăpânire pe viaţa noastră. Cu cât muncim mai greu şi luptăm pentru a avea mai mult în viaţă, cu atât modul nostru de fericire interioară scade. Din păcate, în acest ritm, alergi către fericiri exterioare şi toate nu sunt decât nişte obiective de scurtă durată, care nu ne vor aduce împlinirea interioară pe termen lung. Calitatea vieţii unui om se numară din clipele de împlinire emoţională, sufletească şi mentală, pe care acesta le caută şi le obţine. Toate celelalte împliniri care vin din exterior, produc emoţii sau sentimente de scurtă durată, neputând fi numite împliniri. Din acest motiv, Apetitul ego-ului nostru de a avea mai mult de cele mai multe ori ne fură prezentul – dacă nu cumva dispare fără să-l fi conştientizat”, explică psihologul Alexandru Pleşea.
- Te compari întotdeauna cu alţii
Un semn destul de evident că ego-ul a început să pună stăpânire pe viaţa noastra este atunci când începem să ne comparăm constant cu ceilalţi ca şi cum valoarea noastră ar depinde de cât de bine o ducem în comparaţie cu alte persoane. “Începem să devenim geloşi de succesul altora, ascundem informaţii de alţii şi simţim că viaţa noastră este o competiţie pe viaţă şi pe moarte. Ne simţim mereu ameninţaţi de cei din jurul şi ne marcăm teritoriul: la job, în viaţa sentimentală etc. Toate aceste semnalmente sunt doar iluzii pe care ego-ul nostru doreşte să le transforme în realitatea noastră. În acel moment, ego-ul nostru a devenit atât de puternic încât ne împinge inclusiv să tranzacţionăm propria integritate de dragul câştigului”, declară psihologul Alexandru Pleşea.
- Te simţi superior celorlalţi
Ego-ului nostru îi place să construiască o dualitate atunci când tu ai dreptate, iar restul oamenilor greşesc. Ego-ul nostru nu vrea să accepte că mai şi greşim sau nu întotdeauna avem dreptate şi aproape niciodată nu se simte răspunzător pentru evenimentele care se petrec în jurul nostru. Până la un punct, fiecare dintre noi avem acel sentimente de superioritate, deoarece în lumea relativului avem tendinţa să comparăm orice cu orice, însă atunci când acest sentiment este constant şi devine parte indispensabilă a conştiinţei noastre, este clar că avem nevoie de ajutor, deoarece ego-ul nostru a pus stăpânire pe viaţa noastră. “Există câteva mici exerciţii care ne ajută să scăpăm de ego-ul nostru exacerbat, iar câteva exemple ar fi: 1. Când avertizezi, sfătuieşti, propui cuiva ceva, şi i se întâmplă, abţine-te să spui “Ţi-am spus eu”. Nu ajută la nimic; 2. Când cineva îţi spune ORICE şi tu ştii deja despre, abţine-te să spui “Ştiu” sau “Ştiam”. Nu ajută. Sunt sigur că poţi comunica mai constructiv; 3. De multe ori, îmi imaginez că alţi oameni de pe stradă sunt fraţii mei. Egoul scade sau 4. Ajut la întâmplare. Egoul scade”, explică psihoterapeutul.
- Eşti complet ataşat de povestea ta
Atunci când transpunem orice poveste prin propria poveste generată de gândurile noastre şi de percepţia noastră, ego-ul a prins rădăcini puternice în viaţa noastră. Non-ataşamentul faţă de povestea noastră şi ascultarea altor poveşti, ne duce mult mai uşor şi către alte experienţe care să ne împlinească existenţa. “Dacă ȋntreaga ta identitatea vine din gânduri, eşti un prizonier al poveştii personale. Consideri că gândurile tale limitate sunt realitatea şi că experienţele din trecut te definesc ca fiinţă umană. Ei bine, ȋn realitate, gândurile vin şi pleacă şi acestea nu reflectă adevarata realitate. Nu există o regulă care să spună că ar trebui să crezi acele gânduri care te limitează”, spune psihologul Pleşea
- Vorbeşti mult cu EU
În momentul în care începem orice propoziţie cu “eu”, spre exemplu “Eu am făcut”, “Eu am câştigat” etc., este o dovadă clară că ego-ul nostru ne controlează viaţa, iar ceilalţi din jurul nostru sunt mai puţin importanţi. “Gândirea noastră este infestată de egocentrismele pe care le vedem în societate de când începem să creştem. Dezvăţarea de Ego este poate unul dintre cele mai anevoioase şi dure drumuri pe care un om le poate avea. Dar rezultatul este incomparabil, fericirea completă şi statornică apare şi viaţa începi s-o trăieşti cu adevărat”, crede psihologul Alexandru Pleşea.
Cum să traducem şi să eliminăm ego-ul?
Ego-ul nostru este ataşat de personalitatea noastră ghidată de societate, iar el ne ţine captivi. Din cauza lui, oamenii pierd căsnicii, relaţii, afaceri şi bani. În opinia psihologul Alexandru Pleşea, sfaturile cele mai simple pentru eliminarea ego-ului din viaţa noastră, sunt: vorbeşte despre alţii mai mult decât despre tine, lasă pe alţii să comande primii, priveşte în ceilalţi cum sunt în interiorul lor, oferă mai mult şi aşteaptă mai puţin, oferă prânzul sau o îngheţată cuiva azi fără să vorbeşti despre tine şi caută nevoile altora când stai de vorbă cu ei.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.
Cum să traducem şi să eliminăm ego-ul?
Ego-ul nostru este ataşat de personalitatea noastră ghidată de societate, iar el ne ţine captivi. Din cauza lui, oamenii pierd căsnicii, relaţii, afaceri şi bani. În opinia psihologul Alexandru Pleşea, sfaturile cele mai simple pentru eliminarea ego-ului din viaţa noastră, sunt: vorbeşte despre alţii mai mult decât despre tine, lasă pe alţii să comande primii, priveşte în ceilalţi cum sunt în interiorul lor, oferă mai mult şi aşteaptă mai puţin, oferă prânzul sau o îngheţată cuiva azi fără să vorbeşti despre tine şi caută nevoile altora când stai de vorbă cu ei.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilităţi au când îşi folosesc resursele intelectuale şi să arate abilităţile pe care mintea noastră încă le are latente.
sursa: Plus Communication
