Un an şi jumătate, durata medie pentru o anchetă de corupţie. Fostul procuror şef interimar al DNA, Laura Oprean, a anunţat recent că aceasta este perioada de care are nevoie Direcţia Naţională Anticorupţie din România pentru a ancheta faptele de corupţie din timpul fostei guvernări PDL, cazuri complexe, ce implică fonduri.
La presiunea opiniei publice şi a mass-media, după aproximativ 10 luni de la schimbarea guvernării, DNA a început să ancheteze sesizările privind presupuse fapte de corupţie din timpul guvernărilor PDL, cel puţin la nivel declarativ. Au fost audiate mai multe persoane, au fost ridicate şi verificate documente, se fac expertize de specialitate, însă termenul de un an şi jumătate pentru soluţionarea acestor dosare, deşi este mai mult decât exagerat, se dovedeşte a fi singurul de la care DNA nu se abate.
Este evident că avem de-a face cu o tragere de timp, însă curios este că începând din acest an, DNA a devenit foarte precaută şi reţinută în declaraţii, chiar cu riscul de a fi contestată eficienţa instituţiei şi mai mult decât se întâmplă în prezent. Spre deosebire de transparenţa cu care ne obişnuisem în urmă cu câţiva ani, când liderii politici ai opoziţiei la vremea respectivă se aliniau la intrarea în sediul DNA în faţa camerelor de luat vederi, devenind astfel subiecte de dezbateri zile la rând, când toată lumea ştia în ce zi şi la ce oră va fi chemat la audieri un lider politic sau altul, când nu mai aveam loc de afluenţa de stenograme şi informaţii din anchete, care erau transmise pe surse la presa favorabilă, acum bilanţul instituţiei se prezintă în spatele uşilor închise, iar noi
primim doar declaraţii succinte, menite să oprească reacţiile vehemente din partea opiniei publice şi atât.
Dacă DNA vrea să demonstreze că este independentă cu adevărat, ar fi interesant să aflăm cine sunt liderii politici din actuala opoziţie vizaţi de anchete, cu atât mai mult cu cât acestea se bazează pe rapoarte ale instituţiilor de control. Bineînţeles că nu vor fi consideraţi vinovaţi până când instanţa nu se va pronunţa în acest sens, însă cred că este important să ştim care dintre rapoartele de audit primite de la ministere au intrat primele în atenţia DNA. Sau poate că cele de la Curtea de Conturi au fost mai intersante şi de necontestat ? În condiţiile în care a devenit de notorietate faptul că statul român a fost prejudiciat cu zeci de milioane de euro, anchetele menite să facă lumină în aceste cazuri şi să-i indice pe cei responsabili nu sunt de interes public ?
Singurul răspuns logic la toate aceste întrebări este că DNA a adoptat strategia în care se face că lucrează, până când va avea o conducere corectă şi imparţială, iar procurorii vor fi convinşi că nu trebuie să mai aştepte sau să asculte ordine politice.
În aşteptarea acestui moment, a devenit evident faptul că procurorii sunt printre cei mai atenţi spectatori ai evenimentelor de pe scena politică. Spre exemplu, ar fi complicat să ne imaginăm cum s-ar fi derulat alegerile interne din PDL în această perioadă, dacă personajele ce se înghesuie pe la prezidiile adunărilor de partid sau candidaţii care se întrec în declaraţii ar fi fost chemaţi să dea cu subsemnatul la DNA.
Cât timp are sub control Parchetul General şi DNA, preşedintele Traian Băsescu nu va accepta aşa ceva, mai ales în perspectiva unei anunţate reîntoarcerii în politică din 2014.
