Momentul în care am făcut cunoştinţă cu şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud a fost parcă rupt din serialul CSI (Crime Scene Investigation) NY. În cunoscuta peliculă, detectivii Mac Taylor şi Stella Bonasera conduc echipa de experţi în oraşul ce nu doarme niciodată. În micul nostru judeţ, criminaliştii sunt coordonaţi de comisarul şef de poliţie, Sorin Florin Sonea. El este şeful Serviciului Criminalistic, în luna iulie a acestui an, celebrându-şi majoratul în criminalistică. După 16 ani de muncă pe teren, Mac Taylor al judeţului nostru are în subordine 22 de criminalişti a căror vârstă medie nu depăşeşte 25 de ani. A coordonat numeroase cazuri, de diferite speţe, s-a lovit de diverse probleme, dar nu se vede făcând altceva.
Serviciul Criminalistic este structura de specialitate a poliţiei care, la orice act săvârşit împotriva omului şi a societăţii, coordonează activitatea de cercetare la faţa locului, execută expertizele şi constatările tehnico-ştiinţifice, precum şi lucrările specifice necesare identificării criminalistice. Într-un cuvânt, cei de aici adună primele probe care duc la identificare ujnui infractor. Sorin Sonea a ştiut acest lucru încă de când era elev la Şcoala Generală din Sărata. Ne-a povestit că această specialitate, criminalistica, se leagă în primul rând de fotografie, de captarea imaginilor. O fotografie spune extrem de multe… de la o fotografie începe o poveste care se termină doar când cel ce o priveşte vrea acest lucru. Mi-a plăcut foarte mult tot ce era legat de fotografie şi mă visam pe acea vreme, citind şi multe roamne poliţiste, un apărător al legii. În clasa a VI-a, la un concurs şcolar, am câştigat primul meu aparat foto. De atunci, pasiunea mea a devenit tot mai obsedantă. Citeam foarte mult Agatha Christie, cunoscută “Regina Crimei”- majoritatea cărţilor sale sunt focalizate pe descoperirea autorului unei crime, dar şi Rodica Ojog Braşoveanu, povesteşte poliţistul bistriţean.
Nu mă făceam poliţist dacă nu era criminalistica
Pe vremea când era elev, Sorin Sonea a făcut şi cercetare fotografică la cercul organizat de Casa Pionierului. A făcut Liceul Electro, iar în 1990, după Revoluţie, când s-a înfiinţat Academia de Poliţie, s-a dus într-acolo pentru a-şi îmunătăţi pasiunea. De la început am vrut şi am făcut criminalistică, altfel nu mă făceam poliţist, mărturiseşte criminalistul-şef al judeţului. Noi suntem primii care ar trebui să ajungem la locul faptei. Criminaliştii efectuează cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor şi evenimentelor date în competenţa Poliţiei, evident, adaugă Sonea. Ne spune că cei care fac Academia sunt bine instruiţi pentru că unitatea de învăţământ din capitală are laboratoare unde se face practică criminalistică adevărată. După şcoală, eşti pe teren şi vezi ce doar în manuale vedeai. E clar! Trebuie să ai înclinaţie pentru criminalistică, să ai un pic de sânge rece pentru că te loveşti cu tot felul de situaţii, mai ales de crime. În plus, trebuie să ai capacitatea de aţi controla emoţiile, aici e secretul cred eu, ne mărturiseşte comisarul şef Sonea.
Tehnică spectaculoasă în criminalistica bistriţeană
Cartoteci, baze de date şi colecţii criminalistice, exploatate manual sau informatizat, pentru identificarea operativă a infractorilor, obiectelor, substanţelor necunoscute şi instrumentelor folosite la săvârşirea infracţiunilor sau urmelor care sunt produsul acestora sunt câteva dintre elementele care constituie cercetarea ştiinţifică aplicativă în scopul perfecţionării metodelor şi mijloacelor proprii de muncă. Toate acestea şi multe altele pot fi întâlnite în laboratorul criminalistic. Sorin Sonea spune că pe o scară de la 1 la 10 privind dotarea serviciului, IPJ BN se situează între locurile 8 şi 9, aprecierea fiind în trend ascendent mai ales că sunt promisiuni că vor primi şi un poligraf. De la ştiuta pensulă folosită pentru identificarea amprentelor până la aparate sofisticate cu vapori şi fum, toate pot fi găsite în geamantanele criminaliştilor bistriţeni. Avem foarte multe pensule, optică, cu păr de veveriţă… tipul şi materialul din care este confecţionează diferă în funcţie de locul de unde iei amprenta… avem vreo 20 de variante. Serviciul criminalistic este dotat cu vaporizatoare spectaculoase ca cele folosite de criminaliştii din CSI: NY, cele cu iod având o rată de suscces de 60%. Avem şi SPR, o soluţie de prelevare a amprentelor umede. Avem în doatre şi luminol cu ajutorul căruia criminaliştii identifică sângele spălat sau un aparat care depistează microurmele, urmele nevăzute de ochiul liber. Avem multe aparate care au o rată mare de succes, precum cel de prelevare a urmelor de încălţăminte –îi spunem covoraşul fermecat- trusa nelipsită cu diverse scule, vaporizator de cianoacrilat… sunt multe, însă nu le putem divulga pentru ce şi cum le folosim, explică detectivul nostru.
Dovezi nebănuite
Munca celor 22 de criminalişti este pe cât de complicată, pe atât de spectaculoasă. Au capacitatea de a găsi dovezi nebănuite de un infractor ingenios. De pildă, am avut de-a face cu un accident rutier, cu victimă şi fugă de la faţa locului. Niciun martor. În maşina avariată, criminaliştii au găsit fragmente din radiatorul maşinii care a provocat accidentul. Cu aceste bucăţi s-a reuşit identificarea maşinii şi a conducătorului acesteia. Un alt exemplu ar fi un omor, în 2006, la Maieru: o bătrână violată şi strangulată. Cu ajutorul probei ADN a fost identificat autorul crimei, urmele prelevate din anusul femeii coincideau ce cele de pe gâtul autorului, mărturiseşte şeful Serviciului Criminalistic.
Comisarul şef spune că în viaţa de criminalist se întâmplă şi să dai greş, ca în orice domeniu. Ne străduim ca la fiecare caz să ne facem treaba cât mai bine… Este greu, dar satisfacţia când ai prins autorul compensează, conchide Sorin Sonea, care are în subordine 16 criminalişti la Bistriţa şi încă 6 la Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi, cel mai în vârstă având 54 de ani, restul fiind tineri de peste 20 de ani.
