Iata un proverb care ne invita la cumpatare ,in sensul ca nu trebuie sa facem mofturi atunci cand cineva ne ofera ceva,de exemplu un cadou,sau cand isi manifesta o buna intentie fata de noi.
Intr-adevar,cei mai multi dintre noi uitam adesea sa apreciem lucrurile marunte si care nu au un cuantum valoric mare ,nu ne gandim ca exista si posibilitatea ca atunci cand cineva ne ofera un obiect cu un asemenea cuantum valoric sa faca unele sacrificii pentru a putea sa ni-l ofere ,ci ne grabim sa tragem concluzii pripite de genul:”mai bine nu mi-l mai lua”!.Cand ajungem in acest punct,tocmai aici ,in situatia cand uitam adevaratele valori ,intervine foarte eficient morala acestui proverb .Pe de alta parte,daca totusi continuam sa fim nemultumiti,macar sa ne resemnam cumva ,sa ne impacam cu ideea ca mai mult decat atat nu a fost in stare omul respectiv sa ofere si din acest considerent putem vorbi si de functia terapeutica pe care o are asupra sufletului nostru acest proverb,anume aceea de care vorbeam mai sus,de resemnare,de impacare cu situatia ca atare,caci in fond si la urma urmei,CALUL DE DAR, NU SE CAUTA LA DINTI!
