Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, spune că Gelu Drăgan, proprietarul spaţiului care era destinat să fie o sală de spectacole cu 852 de locuri din „noua Casă de Cultură a Sindicatelor”, i-a făcut o ofertă să cumpere incinta respectivă, dar primarul a refuzat. I s-a părut a fi o ruină şi o „gaură neagră”.
Lipsa unei săli de concerte decentă în care să putem asculta muzică fără să ne rupem hainele dă bătăi de cap şi municipalităţii. Cum povestea „noii Case de Cultură a Sindicatelor”, vândută pe bucăţi de Adolf Bloos şi de ai lui e un capitol închis, primarul Ovidiu Creţu caută alte soluţii. Una ar fi concesionarea Cinematografului Dacia, dacă RADEF nu vrea să-l cedeze, ceea ce s-ar putea întâmpla cât de curând.
Totuşi, întrebat despre soarta noii Case de Cultură a Sindicatelor, azi gazda Complexului Metropolis, a AJOFM şi a altor firme, primarul a declarat că Gelu Drăgan, proprietarul incintei unde urma să fie amenajată sala de spectacole ar fi vrut să o vândă municipalităţii.
„Era o gaură neagră în care ar fi trebuit să aruncăm 5 miliarde numai să o astupăm, iar apoi alţi bani ca să o amenajăm. Nu am vrut să cumpăr o asemenea ruină”, a spus primarul, care susţine că a refuzat oferta.
Ca urmare, asta au reuşit să facă cei care au luat de la sindicalişti pe mai nimic sediile, să le aducă la ruină şi apoi să vină şi să încerce să le vândă din nou, de regulă adevăraţilor proprietari.
În ce priveşte situaţia acestui imobil şi Ovidiu Creţu e de acord că sindicaliştii ar fi trebuit să facă prima ofertă oraşului şi, dacă erau refuzaţi, să găsească alte soluţii. Dar nu s-a întâmplat aşa, iar noi, cu toţii, trebuie să ne luăm gândul de la clădirea care ar fi putut găzdui cea mai modernă sală de spectacole a oraşului.
