Structura guvernul Ponta II va avea la bază modelul de organizare al Comisiei Europene, premierul dorind ca fiecare ministru să aibă o legătură directă cu omologul său european. Pe lângă această caracteristică, viitorul Cabinet va fi unul care va pregăti regionalizarea ţării, multe atribuţii de la centru urmând să fie repartizate către teritoriu. De altfel, liderii din ţară au cerut mai mulţi bani de la centru, în special din cotele defalcate din impozitul pe venit.
Guvernul Ponta II urmează să aibă 22 de miniştri, inclusiv cei delegaţi, o serie de portofolii europene neavând corespondent în plan naţional. Comisia Europeană este compusă din 26 de comisari la care se adaugă preşedintele Jose Manuel Barroso.
Dragnea ia Administraţia şi Dezvoltarea regională
O primă schimbare faţă de actualul Guvern este reprezentată de spargerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Componenta de Administraţie, la care s-ar putea adăuga cea de Dezvoltare Regională, ar intra sub jurisdicţia secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Acesta şi-a anunţat deja colegii că a finalizat proiectul regionalizării, cu termene de implementare, urmând doar ca acesta să fie pus în practică anul viitor. Ministerul de Interne ar rămâne liberalilor, sub actualul ministru al Administraţiei, Radu Stroe. De la Administraţie ar urma să treacă la Interne prefecturile. Există posibilitatea însă ca PSD să-şi rezerve şi Ministerul de Interne, în acest caz Mircea Duşa urmând să rămână în funcţie.
Liberalii vizează Ministerul de Finanţe prin actualul ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu. Chiar dacă premierul Victor Ponta a insistat ca Florin Georgescu să rămână în Guvern, acesta a refuzat oferta de a continua la Palatul Victoria. Cei din USL lucrează la o formulă guvernamentală în care să existe un Minister de Finanţe şi un Minister al Bugetului.
Crin Antonescu şi-a reconfirmat sprijinul pentru ca vicepreşedintele PNL, Relu Fenechiu, să preia un minister în viitorul Cabinet. „Visez la un post de ministru”, a spus liberalul, care este favorit pentru ministerul Transporturilor sau al Infrastructurii.
O surpriză: Eugen Orlando Teodorovici
O zonă cheie în viitoare guvernare o reprezintă absorbţia fondurilor europene, premierul Ponta insistând pentru un Minister al Fondurilor Europene care să aibă mai multe putere de decizie. Cu toate acestea, în rândul partidelor mutarea nu este văzută cu ochi buni, miniştrii susţinând că este greu ca acest lucru să se întâmple imediat, deoarece sunt programe europene în derulare. Pentru acest minister, Ponta îl preferă pe consilierul său Eugen Orlando Teodorovici. Fost secretar de stat la ministerul de Finanţe în timpul guvernării Tăriceanu, Teodorovici este în prezent senator PSD. Liderii pesedişti din teritoriu au dubii asupra lui Teodorovici, spunând că nu avut o colaborare bună cu aceştia când era secretar de stat la Ministerul de Finanţe. Funcţia este vizată din interiorul social-democraţilor şi de Mircea Drăghici, propus de filiala argeşeană a PSD. Din partea liberalilor, acest minister cheie este dorit de europarlamentarul Ramona Mănescu.
Se pregăteşte un megaminister al Lucrărilor Publice care să înghită CNADNR
O noutate în Guvern o reprezintă apariţia Ministerul Marilor Lucrări Publice. Potrivit celor din USL, acesta va coordona proiecte strategice naţionale precum construcţia de autostrăzi, canalul Dunăre – Bucureşti, canale de irigaţie, aeroporturi. De asemenea, în componenţa sa ar urma să treacă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
„Canalul Dunăre – Bucureşti este unul din marile proiecte pe care l-au susţinut toate judeţele pentru că generează locuri de muncă, generează economie în transport, scoaterea traficului greu de pe Autostrada A2. Această legătură care nu s-a finalizat de la Dunăre la Bucureşti, este singura capitală a UE care nu are legătură la Dunăre, trebuie să o legăm pentru că transportul pe apă costă cu 70% mai puţin decât transportul pe uscat care se realizează acum de la Constanţa spre Bucureşti”, a declarat pentru gândul preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu.
Potrivit acestuia, primarul Capitalei susţine acest proiect pentru că a realizat că „oricâte centuri ar construi” nu va reuşi să fluidizeze traficul.
„Atunci singura soluţie este pe apă. Toate ministerele au actualizat proiectul, au actualizat datele tehnice şi valorile finalizării acestui tronson şi atunci s-au cerut finanţări pe termen lung, treizecei de ani, şi până acum Coreea de Sud, Japonia şi China şi-au exprimat intenţia de a finanţa şi finaliza acest tronson. Au trimis în scris către Guvern şi autorităţile competente că vor să finanţeze. Vrem să îl facem nu poveşti. Un alt proiect este canalul Siret – Bărăgan. Mai este autostrada Sudului, autostrada Transilvania”, a adăugat Constantinescu.
Dacă va rămâne în continuare ca minister de sine stătător, Ministerul Dezvoltării ar urma să se ocupe doar de proiectele de mai mică anvergură. „Oricum nu vom mai veni la Bucureşti să ne rugăm de ministru, va exista descentralizare, iar de implementarea proiectelor se vor ocupa autorităţile locale şi regionale”, a precizat un lider PSD.
Ministerul Economiei se sparge: Ministerul Energiei şi Ministerul Comerţului şi Turismului
Pentru a exista o corelare cu partenerii europeni, din Ministerul Economiei se va desprinde un Minister al Energiei şi unul al Comerţului şi Turismului. Favoriţi pentru preluarea acestor ministere sunt din partea PSD Iulian Iancu şi Constantin Niţă, iar din partea PNL în cărţi sunt Varujan Vosganian şi Ovidiu Silaghi.
„Dacă crezi în forţa turismului îi dai forţa cuvenită şi banii cuveniţi, dacă nu faci o agenţie mică. La fel propunem un Minister al Sporturilor. Este o prioritate pentru USL”, a afirmat preşedintele CJ Constanţa.
Miniştrii care rămân
În viitorul Cabinet, urmează să fie reconfirmaţi la Ministerul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, la ministerul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Dan Şova, ministrul Comunicaţiilor Dan Nica şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Şanse mari de a se regăsi în viitorul Guvern le au şi Titus Corlăţean, ministru de Externe şi Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apărării. Condiţia pentru ca ultimul să rămână în Guvern este ca ministerul să revină PNL, el fiind râvnit şi de PSD pentru Gabriel Oprea.
Ministerul Controlului
În interiorul USL s-a discutat şi posibilitatea apariţiei unui minister care să aibă în responsabilitatea diminuarea evaziunii fiscale. Acesta ar urma să aibă în subordine instituţii precum Garda Financiară, Direcţia Vămilor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Garda de Mediu şi Corpul de Control al Guvernului.
Liberalii şi social-democraţii urmează să negocieze cine va ocupa Ministerul Sănătăţii şi pe cel al Muncii. Ambele sunt ministere sensibile, deoarece urmează să fie prezentată opiniei publice proiectul noii legi a sănătăţii, un subiect sensibil aflat pe agenda guvernului, dar şi modificări la Codul Muncii. Liberalii au anunţat anticipat că nu sunt de acord cu niciun fel de modificare la Codul Muncii, deşi premierul a avut mai multe întâlniri pe această temă cu sindicatele.
Un alt subiect fierbinte în interiorul USL îl reprezintă desemnarea viitorului ministru al Justiţiei, existând voci în cadrul Uniunii care spun că Mona Pivniceru ar trebui să continue, în timp ce contestarii o acuză pe aceasta că nu a avut o atitudine mai dură faţă de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi că nu a reuşit să desemneze candidaţi „serioşi” la şefia DNA şi a Parchetului General.
Ponta dă bani în teritoriu
Premierul a declarat în faţa conducerii PSD că Executivul ar trebui să păstreze Apărarea, Justiţia, Politica Externă, legiferarea şi controlul.
„Noi legiferăm, noi controlăm. Dar să veniţi toată ziua la Bucureşti ca să dăm bani de un drum, să aprobăm să-l numim pe nu-ştiu-care şef, să… Ăsta a fost sistemul centralist corupt al PDL. Trebuie acum cu această majoritate uriaşă să-l schimbăm”, a spus Ponta.
Discuţiile dintre cele două alianţe din interiorul USL, Alianţa de Centru Stânga (PSD – UNPR) şi cea de Centru Dreapta (PNL – PC) se află în prima fază, în zilele următoare cele două părţi urmând stabilească ce ministere revin ACD şi ACS. Principiul parităţii a rămas însă neschimbat la împărţirea posturilor ministeriale.
„Guvernul central să nu se mai ocupe de nimicuri”, este şi reacţia teritoriului la planul de descentralizare promis de Victor Ponta organizaţiilor PSD.
Cum arată Guvernul Uniunii Europene – 27 de membri
Catherine Catherine Ashton Vicepreşedinte – Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
Viviane Reding Vicepreşedinte Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie
Joaquín Almunia Vicepreşedinte Concurenţă
Siim Kallas Vicepreşedinte Transport
Neelie Kroes Vicepreşedinte Agenda digitală – Vicepreşedinte
Antonio Tajani Vicepreşedinte Industrie şi antreprenoriat
Maroš Šefčovič Vicepreşedinte Relaţii interinstituţionale şi administraţie
Olli Rehn Vicepreşedinte Afaceri economice şi monetare şi moneda euro
Janez Potočnik Mediu
Andris Piebalgs Dezvoltare
Michel Barnier Piaţa internă şi servicii
Androulla Vassiliou Educaţie, cultură, multilingvism şi tineret
Algirdas Šemeta Impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă
Karel De Gucht Comerţ
Tonio Borg Sănătate şi protecţia consumatorilor
Máire Geoghegan-Quinn Cercetare, inovare şi ştiinţă
Janusz Lewandowski Programare financiară şi buget
Maria Damanaki Afaceri maritime şi Pescuit
Kristalina Georgieva Cooperare internaţională, ajutor umanitar şi reacţia la situaţii de criză
Günther Oettinger Energie
Johannes Hahn Politica regională
Connie Hedegaard Combaterea schimbărilor climatice
Štefan Füle Extindere şi politica de vecinătate
László Andor Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune
Cecilia Malmström Afaceri interne
Dacian Cioloş Agricultură şi dezvoltare rurală
sursa gândul
