În fiecare an, celebrând Ziua Internaţională a Femeii ne îndreptăm atenţia către acest important segment al societăţii.
Între corectitudinea politică şi exemplul tuturor acelor femei care au reuşit să se afirme pe cont propriu, constatăm însă că rămâne în continuare o mare zonă neacoperită. România se mândreşte cu egalitatea deşanse între femei şi bărbaţi ca fiind una dintre valorile ei fundamentale. Dar cât de mult se potrivesc valorile cu realitatea?
Parlamentul European a dedicat anul acesta Ziua internaţională a femeii, modului în care criza afectează femeile, constatând că menţinerea femeilor înafara luării deciziilor, nu face rău doar economiei, cât societăţii în întregul său. Deşi o participare a femeilor pare să ţină de bunul simţ, realitatea ne dovedeşte că suntem încă departe de acest deziderat. Iar România rămâne în continuare unul dintre statele care marchează o mare rămânere în urma la acest capitol în comparaţie cu celelalte state europene.
La o privire rapidă asupra stării actuale a participării femeilor în afaceri şi politică în Europa se remarcă o mare varietate între state la aceşti indicatori. În politică, doar 23,2% dintre parlamentarii statelor Europene sunt femei, cu o situaţie deosebită în ţările nordice unde femeile reprezintă peste 42% dintre parlamentari (Suedia are 44,7%), la polul opus fiind Malta, cu 8,7%. Parlamentul European în sine înregistrează o cifră uşor îmbunătăţită faţă de media parlamentelor naţionale, cu 35% femei. România nu reuşeşte de peste 20 de ani, să depăşească un umil 12% la acest capitol. De-a lungul celor şase legislaturi din perioada postdecembrista, numărul femeilor care au deţinut un mandat de parlamentar a cunoscut o creştere extrem de lentă, de la 24, respectiv 4,9% (1990-1992) la 68, respectiv 11,5% în actualul Parlament.
Lucrurile nu stau mult mai bine în domeniul afacerilor, dat fiind că femeile ocupa doar 10% din posturile de top management si câştiga cu 25% mai puţin decat bărbaţii indiferent de funcţia ocupată.
Mecanisme concepute după modelul cotelor de participare (recent puse în discuţia PE) ca instrumente de reconciliere ale intereselor societăţii, luând în considerare modelul ţărilor scandinave, dar şi cel al echilibrului de gen (gender balance) sunt percepute de Verzii Europeni din a căror familie face parte şi Partidul Verde, ca paşi importanţi şi necesari în vederea punerii în valoare a capacităţilor tuturor membrilor societăţii. Avem exemple că femeile pot să performeze în poziţii deţinute tradiţional de bărbaţi, dar în România rămâne evident, că pentru a ajunge să ocupe asemenea poziţii femeile trebuie să depună un efort mai mare decât omologii lor de sex masculin. Ceea ce înseamnă că terenul de joc nu este adecvat în prezent pentru a da o şansă reală ambelor genuri, iar anumite măsuri corective pot să faciliteze acest proces.
Structura actuală a instituţiilor noastre este evident discriminatorie. Ele nu discriminează în termeni de legi instituţionalizate, ci de anihilare simbolică.
Oricine poate observa neconcordanţele existente între numărul de absolvenţi de sex feminin, gradul lor de pregătire, şi reprezentarea lor reală în structura locurilor de muncă la nivel de conducere. Reprezentarea femeilor în cadrul structurilor actuale de luare a deciziilor, sugerează o serie de motive posibile, cu implicaţii negative. In primul rând, există mentalitatea potrivit căreia că femeile nu sunt suficient de capabile pentru a ocupa poziţiile de decizie care în mod tradiţional sunt deţinute de sexul masculin, ceea ce este un semn îngrozitor al sexismului şi a ignoranţei. Starea actuală reprezintă chiar dovada că femeile au fost sistematic, prin norme acceptate social, restricţionată sau descurajate de la anumite locuri de muncă.
Prin urmare, o legislaţie care urmăreşte să restabilească echilibrul în societate, nu va servi doar pentru a elimina barierele existente, dar va încuraja mai multe femei să aplice pentru locuri de muncă cu o înalta calificare, la nivelurile de conducere rezervate în mod tradiţional sexului masculin. Ceea ce va genera beneficii societăţii prin creşterea încrederii în cei plasaţi în funcţiile de conducere, căci lărgind baza acestei selecţii, mai multe persoane care deţin o asemenea înaltă calificare vor ajunge în aceste structuri, cu efecte pozitive asupra economiei şi a societăţii în general.
Georgeta Ionescu
Prim-Vicepreşedinte Partidul Verde
