Presa scrisă şi internetul se pare că îşi dispută locul al treilea în ceea ce priveşte ierarhia încrederii, după televiziune şi radio, la publicul adult.
Se schimbă vremurile mai ceva ca moda, cam tot din zece în zece ani. Un feedback firesc al ritmului schimbării, măsurat de psihologi cu renume, spune că ne adaptăm la schimbare, în medie la o perioadă relaxantă de douăzeci de ani. Cu adaptabilitatea însă, acceptarea şi relaxarea ne situăm mai rău în topul măsurătorilor de specialitate, pentru că tot la zece ani psihicul omului se adaptează dificil la schimbare, presiunea este exercitată din prea multe direcţii, se pierd reperele complet.
De ce vorbesc despre schimbare? Pentru că mass media bistriţeană s-a adaptat la schimbare şi a intrat în forţă, imitând reţete verificate de alţii mai curajoşi înainte, intrând aşadar cu curaj pe presă on- line. Presa scrisă şi internetul se pare că îşi dispută locul al treilea în ceea ce priveşte ierarhia încrederii, după televiziune şi radio, la publicul adult. Publicul adult cumpără tot mai puţin ziare tipărite. Evaluarea nivelului de competenţă în mass media o face de ani buni Agenţia de Monitorizare a Presei şi IMAS, nu mă hazardez de interesantă ce sunt în speculaţii şi concluzii. Cititorii actuali din România aleg ediţiile tipărite ale ziarelor în proporţie de 80%, spune acelaşi studiu din anul 2009, dar atenţie mare: doar pentru a se informa nu şi pentru a achiziţiona. Mai mult de jumătate dintre cititori alocă mai puţin de 10 lei pe lună cumpărării presei. Iar studiul continuă cu alte verdicte similare: 58% dintre cititorii ziarelor on line sunt tineri cu vârste între 15 – 20 de ani. Aşa era în urmă cu doi ani cel puţin. Cu siguranţă procentul s-a schimbat în ultima perioadă, sunt chiar convinsă. Bătălia dintre presa clasică şi variantele electronice ale publicaţiilor se va lăsa cu din ce în ce mai multe victime, anul 2011 anunţându-se unul crucial deja, încă de la început din acest punct de vedere.
Tendinţele sunt clare. Lucrurile se schimbă mai rapid decât s-a anticipat. Doar la o rapidă analiză să facem un istoric: în ianuarie 2008 ediţia electronică a Gândului număra un trafic de 150000 de vizitatori pe zi, cădea tirajul dar creştea numărul de accesări on line, mult discutatul hotnews.ro avea un trafic pe zi de vizitatori unici pe durata unei luni de zile ( în februarie-martie 2011) de 468206 de accesări, merg mai departe cu exemplele şi ajungem la cancan.ro şi sport.ro care conduc detaşat într-un clasament oficial pe 2011 cu cifre de aproximativ 840000 de vizitatori unici pe săptămână, sau cotidianul Ziua, ori Gardianul care în ediţiile on line se aflau deja pe un clasament din 2009 pe locul 14 la nivel naţional. Traffic.ro e specialistul care ne dă un feed back real, nu vorbe. M-am jucat doar cu nişte cifre şi statistici amestecate fără să urmăresc ceva anume. Şi sar la o complet altă idee. Există cenzură pe internet? E o întrebare care nu îmi dă pace deloc pentru că e un mediu complet nou pentru mine. E bine să existe sau nu? Ţine de profesionalism sau ţine de interese? Care este graniţa dragii mei cititori, între libertatea totală de exprimare pe un blog personal, în care haotismul poate să primeze relaxat şi complet ignorant dar plin de atitudine pentru că tu ai dreptul la o opinie în orice, oricând, oricum, şi profesionalimul unei echipe care traversează printr-un filtru toată informaţia ce urmează a fi publicată? Suntem o urbe capabilă să ceară calitate? Suntem o masă de cititori, asta e clar deja dar oare putem detecta calitatea şi apoi să o pretindem prin număr de accesări şi audienţă?
Tendinţele sunt clare, totul este într-o continuă transformare iar dintre preferinţele personale îndrăznesc să cred în schimări care curg invers. De la mulţime spre Cezar. Rămâne doar timpul să facă selecţia prin cititori care impun audienţa pe principul calităţii nu al curiozităţii.
