Ieri ministrul educaţiei a demonstrat că tinde să devină o clonă a predecesoarei sale şi că adoptă o gândire despre educaţie proprie altui secol. Greşeşte, dar are posibilitatea să se corecteze.
Ce înseamnă în practică eliminarea de către USL a examenelor transdisciplinare şi, implicit, a unei învăţări transdisciplinare (care urmau să intre treptat în funcţiune)?
În termeni simpli înseamnă că USL a luat copiilor şansa de a se conecta la realitate. Şi mai înseamnă cel puţin două lucruri. Foarte grave, ambele.
În primul rând, elevii vor avea în programă materii al căror conţinut, că e atractiv sau nu, că e învăţat sau nu, nu contează. Materii a căror însuşire nu se verifică prin examen. Oricât de atractivă va fi programa de biologie sau fizică, ea nefiind testată, elevii nu şi-o vor însuşi. Se va crea o ”programă paralelă”, copiii vor învăţa doar la materiile din care ”se dă examen”. Ei vor deveni mici ”roboţei de rezolvat probleme”, fără legătură cu realitatea. Şcoala trebuie să descătuşeze gândirea, nu să o pună în cămaşa de forţă a reţetelor rigide de rezolvat probleme pentru examen. Generaţii întregi de copii vor fi condamnate la inadecvare şi inadaptare.
În al doilea rând, eliminând examenele transdisciplinare, se elimină implicit şi învăţarea transdisciplinară. Elevii nu vor înţelege că, de exemplu, cristalinul din ochi (biologie) este, de fapt, o lentilă biconvexă (fizică); vor învăţa despre perşi (istorie) fără să ştie dacă ei au de-a face cu Perşani sau cu Iranul (geografie), vor învăţa despre electricitate şi sarcină electrică (fizică) fără să înţeleagă exact ce sunt electronii şi protonii (chimie). Sau viceversa, când vor învăţa despre atomi şi electroni la chimie, nu vor face automat legătura cu electricitatea, pe care o învaţă la fizică.
Data viitoare când copilul dumneavoastră vă va întreba ”de ce trebuie să învăţ nişte lucruri care nu-mi servesc la nimic?” aveţi, de-acum, un răspuns simplu: ”pentru că familia noastră a votat cu USL”.
Acelaşi răspuns îl puteţi da şi la întrebarea: ”de ce în universitatea mea toată lumea copiază lucrarea de licenţă?” sau, la întrebarea ”de ce nu mai avem meseriaşi de calitate?”. În schimb, cei care vă guvernează acum vor fi mulţumiţi, pentru că preferă să-i ţină pe părinţi şi pe profesori într-o zonă de confort călduţă, dar care distruge generaţii întregi de copii.
Dacă vreţi să ştiţi în ce măsură este corectă sau nu opţiunea pentru o programă şcolară care să conţină o parte de predare/învăţare transdisciplinară, puneţi-vă în următoarele situaţii:
Când rezolvaţi o problemă din viaţa de zi cu zi, vă întrebaţi oare dacă aţi învăţat să găsiţi soluţia corectă la matematică, fizică ori chimie sau pur şi simplu o rezolvaţi îmbinând inteligent fragmente din fiecare materie învăţată la şcoală?
Pus în faţa unei situaţii noi, cine are capacitate mai mare de a reacţiona adecvat? O persoană pentru care istoria este o înşiruire de date, iar fizica o înşiruire de formule sau o persoană care are o viziune integrată asupra lucrurilor?
Ştiţi de ce elevii români se plasează atât de prost la testele PISA? Tocmai din motivele expuse mai sus.
Pentru că nu înţeleg aceste lucruri simple, pentru că mintea lor este închistată, pentru că trăiesc în primitivismul trecutului lor gri şi urât, aceşti oameni vă distrug copiii. Au ambiţia să le transfere copiilor dumneavoastră reumatismele lor intelectuale. Cereţi-le să vă pună la dispoziţie un singur studiu care să demonstreze că au dreptate. Nu vor reuşi.
E adevărat însă că progresul în orice domeniu necesită determinare, necesită efort de sincronizare cu realitatea şi luptă perpetuă cu prejudecăţile. Dar ei nu sunt capabili de acest lucru. Nu e oare mai dulce comoditatea? Nu e mai bine să lâncezim în confortul nostru de zi cu zi, în care facem azi ce am făcut şi ieri, şi alaltăieri, şi acum 30 de ani?
P.S. Aud că declaraţiile iniţiale se nuanţează şi că de fapt s-ar dori doar amânarea termenului începând cu care să se predea şi transdisciplinar. Sunt convins că este doar un dublu limbaj. Când eşti ministru, contează faptele înaintea vorbelor. Ministrul poate uşor să mă contrazică şi să afirme simplu şi direct că îmbrăţişează viziunea modernă a educaţiei, bazată pe comunicarea dintre domenii şi nu pe separarea dintre ele, că va cere ca programele şcolare să fie elaborate cu un pronunţat conţinut transdisciplinar, dar că nu poate acest lucru decât începând cu data pe care o consideră el fezabilă. La nivel de legislaţie e simplu: se poate proroga un termen
