Există limite şi există limitări. Diferenţa între limite şi limitări este că limitele sunt fizice în timp ce limitările sunt psihologice. Nu îţi vei atinge niciodată limitele fizice din cauza limitărior psihologice. Limitările nu le depăşeşti însă poţi să le schimbi şi să-ţi setezi limitări mai înalte. Iar când ţi-ai setat alte limitări îţi poţi depăşi limitele fizice. Nu cu multă vreme în urmă credeam despre mine că eu nu pot să schiez. M-am ambiţionat să îmi demonstrez că pot învăţa un sport nou chiar şi la peste treizeci de ani. Şi m-am învins transformând o neputinţă într-o calitate. Astfel de gesturi te fac conştient că poţi realiza mult mai mult dacă eşti dispus să munceşti pentru asta, în orice zonă a vieţii tale.
Limitările tale îţi infleunţează rezultatele în viaţă. Dacă te descurci mai bine decât crezi că meriţi vei avea un sentiment de vină şi te vei autosabota. Iar cele mai mari limitări care le avem ni le-am impus singuri. Noi ni le-am creat prin faptul că, credem sau simţim ca nu putem mai mult.
Gândeşte-te la venitul tău în prezent. Banii pe care îi câştigi sunt limitaţi de credinţa ta referitor la câţi bani meriţi să câştigi/primeşti. Este inspăimântător să câştigi mai mult decât crezi că meriţi.
Ca să poţi începe să faci schimbări în ce priveşte propriile limitări e nevoie să devii mai conştient. Te poate ajuta foarte mult în direcţia asta participarea la seminarii/evenimente motivaţionale, cititul şi ascultarea cărţilor de dezvoltare personală. Este bine să ţii cont că, în depăşirea limitărilor, vei înfrunta sute de mii de ore de condiţionări trecute. De exemplu, o persoană cu vârsta de 30 ani, a trăit deja peste 260.000 de ore de condiţionări din trecut. Este greu de crezut că un eveniment de câteva ore sau cititul unei singure cărţi va schimba ceva în modul cum îşi percepe propriile limite acea persoană. Însă cu acţiune consistentă în direcţia dezvoltării personale, ajungi să faci asta.
Eşti un termometru sau un termostat?
Ca oameni putem alege să acţionăm fie ca un termometru fie ca un termostat. În cazul în care acţionăm precum un termometru, comportamentul nostru e determinat de exterior. Orice modificare în exterior, influenţeză temperatura indicată. Te vei comporta atunci aşa cum îţi spun părinţii, biserica, şeful sau cei de la televizor. Acţiunile tale vor fi determinate de factori externi ţie. În cazul în care alegi varianta termostatului, îţi setezi singur temperatura dorită. Indiferent de ce se întâmplă în exteriorul tău, tu vei acţiona conform credinţelor tale interioare.
Noi, oamenii, avem creier termostatic ce permite modificarea comportamentului prin acţionarea la nivelul imaginii proprii a sinelui. Gândeşte-te la creierul şi corpul tău ca la partea hardware a ta. Software-ul e reprezentat de gândurile pe care le pui în mintea ta. Ştim că softul controlează partea hardware. Aşa ca, dacă vrei să modifici ceva, e nevoie să faci acea modificare la nivel de soft. Majoritatea oamenilor nu ştiu să-şi programeze softul propriu ca să obţină rezultatele pe care le doresc. Softul majoritatii oamenilor e deja programat anterior şi această programare continuă şi în prezent – stirile de la TV, reclame, reality show-uri, şcoala, biserica, etc. Toate ne spun cum să ne imbracam, pe cine să votăm, ce să mâncăm, ce să cumpărăm, ce să gândim, şamd.
Cel mai bun moment în care poţi introduce inputuri în mintea ta este când eşti relaxat, calm şi nu acorzi aşa mare atenţie lucrurilor. Aşa se explică de ce are televiziunea un impact aşa mare asupra tinerilor. Intrebarea e – cine îţi pune lucruri in mintea ta? Tu sau altcineva? E junk food sau sunt lucruri care te ajută şi fac ca mintea ta să funcţioneze mai bine.
În concluzie, reuşitele oamenilor sunt date de limitările lor. Atunci vei realiza lucruri măreţe când vei renunţa la limitările prezente.
De câte ori aţi reuşit să vă învingeţi până acum?
