Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

           OBESSU, The organising Bureau of European School Student Unions este structura care reprezintă interesele elevilor în faţă instituţiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizaţiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experienţe între acestea. Delegaţia CNE, formată din Iulia-Flavia Miron, preşedinte CNE şi Sînziană-Măria Voicu, vicepreşedinte CNE a reprezentat Consiliul Naţional al Elevilor şi România în contextul OBESSU, participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situaţia sistemului educaţional românesc şi împărtăşind experienţa CNE, în ceea ce priveşte reprezentarea elevilor din România. 


 


            Odată devenit membru al OBESSU, Consiliul Naţional al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoştinţe referitoare la modul în care organizaţiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă şi apără drepturile şi interesele elevilor şi solidaritatea pe care acestea o manifestă faţă de acţiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea în un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în faţă instituţiilor relevante. 


 


            În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziţii, relevante pentru situaţia sistemului educaţional preunviersitar românesc, prin care OBESSU solicită luarea unor măsuri în privinţă finanţării educaţiei, implicării elevilor în procesul decizional şi în procesul de evaluare a calităţii actului educaţional.


    


            Platforma OBESSU oferă posibilitatea unui schimb de experienţă între organizaţii şi un cadru de evaluare şi apreciere a altor sisteme educaţionale din Europa. Consiliul Naţional al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizaţii, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce priveşte situaţia sistemului educaţional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut faţă de majoritatea ţărilor europene, datorită finanţării insuficiente şi lipsei implicării elevilor în procesul decizional.


 


            În scopul eficientizării şi democratizării sistemului educaţional, Consiliul Naţional al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie, iar în prezent, în urma dicutiilor cu reprezentanţii ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educaţional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administraţie este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinţi, elevii având aceleaşi drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de invatamnt pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaşte elevii că o categorie socială, lipseşte în continuare din sistemul educaţional românesc, deşi Consiliul Naţional al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educaţional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învaţă în cadrul şcolilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEŢ(Vocaţional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce şcolile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale şi nu pregătesc elevii corespunzător cerinţelor pieţii. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unităţii de învăţământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educaţie.


 


             Ţările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiţie reală în educaţie, un sistem educaţional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investeşte în educaţie pentru cetăţenie democratică, educaţie civică, responsabilizand elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societăţii. 


 


             Iulia-Flavia Miron, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor declară: 


 „Consiliul Naţional al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat că membru observator al OBESSU! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizaţiilor reprezentative ale elevilor din Europa.  Schimbul de experienţe al organizaţiilor şi modalităţile de funcţionare a sistemelor educaţionale din alte ţări europene ne oferă posibilitatea analizei situaţiei învăţământului românesc şi îmbunătăţirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaţionale care să ofere stabilitate şi calitate în actul educaţional. Experienţa reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privinţa direcţiei spre care se îndreaptă sistemul educaţional românesc. ”